Actualitate Social

Exploatările necontrolate şi tonele de gunoaie, o ameninţare pentru Parcul Naţional Călimani

Directorul Parcului Naţional Călimani, Basarab Bârlădeanu, a precizat în cadrul şedinţei de miercuri a Colegiului Prefectural că doar opt rangeri acoperă întreaga rezervaţie, care se întinde pe patru judeţe: Suceava, Mureş, Harghita şi Bistriţa-Năsăud, ultimul cu cea mai mică suprafaţă de Parc, doar 280 de hectare. Administraţia Parcului are 15 angajaţi.

”Ne desfăşurăm activitatea pe patru judeţe, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Mureş şi Harghita, suprafaţa în Suceava este majoritară. Din păcate, în Bistriţa-Năsăud suprafaţa este de numai 280 de hectare, 220 dintre ele cu protecţie integrală, dar sunt proprietari din judeţ care au suprafeţe în Suceava. Administraţia Parcului asigură şi custodia a trei Situri Natura 2000, aflate în afara limitelor Parcului. Avem o colaborare foarte bună cu Asociaţia Tăşuleasa Social. Ne confruntăm şi noi cu diverse probleme, strângem tone de gunoaie. O altă ameninţare la adresa Parcului sunt exploatările necontrolate. Din păcate suntem foarte puţini, avem numai opt rangeri în Administraţia Parcului. Centrul de vizitare este situat în localitatea Şaru Dornei”, a spus Bârlădeanu în şedinţa Colegiului Prefectural.

În Bistriţa-Năsăud, comunităţile Parcului Naţional Călimani sunt comuna Tiha Bârgăului (Tiha Bârgăului, Tureac, Mureşeni, Piatra Fântânele, Ciosa), comuna Prundu Bârgăului (cu Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului), comuna Bistriţa Bârgăului (cu Colibiţa), Josenii Bârgăului (cu Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi Strâmba), comuna Mărişelu (cu Măgurele, Bicle, Sânt Ioana, Jeica, Neteni şi Domneşti), comuna Şieuţ (cu Ruştior, Sebiş şi Lunca), comuna Monor, Ragla, Dumitra, Budacu de Sus, Vătava.

Parcul Naţional Călimani are o suprafaţă totală de 24.041 ha si cuprinde următoarele rezervaţii: Rezervatia Ştiinţifică de Jnepeniş cu Pinus cembra (384,2 ha); Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani (322 ha); Rezervaţia Geologică 12 Apostoli (200 ha).

Situl este important pentru pădurile naturale de molid cu zâmbru, pentru tufărişurile de jneapăn cu smirdar, dar şi pentru pajiştile întinse smălţuite de genţiene, toporaşi, sclipeţi, clopoţei, etc. Zâmbrul este relict glaciar, iar în Romania poate fi găsit în câteva zone izolate din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Pe lângă aceste habitate caracteristice, mai pot fi întâlnite pădurile acidofile cu molid şi afin, pădurile de amestec cu fag şi molid, dar şi vegetaţia specifică malurilor pâraielor de munte. Fauna este diversă.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS