Fiindcă în tradiţia populară se spune că dacă nu se ţine Dragobetele tinerii nu se îndrăgostesc în anul care urmează şi e semn rău dacă o fată sau un băiat nu întâlneşte în această zi măcar un reprezentant al sexului opus, căsătoriile pentru 24 de ore au fost şi în 2014 punctul principal de atracţie al manifestărilor din centrul istoric al Bistriţei.
Tinerii care urmau să încerce senzaţia de a se căsători pentru 24 de ore au fost conduşi cu alai pe pietonal, până la scena mică, pe care au urcat pentru a spune un ”Da!” hotărât.
Căsătoriile au fost oficiate de primarul tinerilor din Bistriţa, Ioana Roşu, elevă la Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu”, ajutată de secretarul Consiliului Local al Tinerilor, Eric Rubl (Colegiul Naţional ”Liviu Rebreanu”).
Întreaga conducere a CLT şi-a pus pirostriile de Dragobete: primarul Ioana Roşu, viceprimarii Alexandru Dreptate (Colegiul Naţional ”Liviu Rebreanu”) sau altfel spus ”Typedef”, câştigător al concursului King Of Drop, şi Violeta Țîra (Colegiul Tehnic ”Grigore Moisil”). Doar secretarul Eric Rubl a scăpat necăsătorit.
După ce au semnat certificatele de căsătorie pentru o zi şi s-au sărutat pentru a pecetlui ineditul mariaj, fiecare cuplu a fost servit cu pâine şi sare de meşterul popular Floarea Cosmi.
Îndrăzneţii de anul acesta, printre care şi fraţi gemeni: Daniel Cnabe şi Nicoleta Roşu, Cosmin Florea şi Mihaela Gotea, Cătălin Pop şi Ana Maria Chiuzan, Andrei Stanciu şi Cristina Mara, Alexandru Alboi şi Timea Kiraly, Aurel Precup Nagy şi Alexandra Iamadii, Simion Precup Nagy şi Ioana Roşu, Vasile Precup Nagy şi Alexandra Lazăr, Norbert Bitai şi Kincso Szakacs, Mihai Andras şi Violeta Țîra, Ciprian Pantea şi Florina Paştină.
Pe pagina noastră de Facebook puteţi vedea mai multe imagini!
Etete! Ne olteniram!
http://www.gandul.info/scoala/cap-de-primavara-hora-premaritala-a-romanilor-2400357
-Ce este Dragobetele?
-Cea mai veche atestare ţine de jumătatea secolului al XIX-lea, ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului. Numele „Dragobete” e posibil să aibă în rădăcina sa „drag-dragul“. Dar oamenii nu si-au pus problema de unde vine numele. Pe noi ne interesează ce cred practicanţii Lazăr Şăineanu, un mare lingvist, propunea o analogie: „dragu-bete” la fel ca „vră-bete”. În zonele olteneşti acest sufix „ete” reprezintă adunare, mulţime etc.
-Această tradiţie e prezentă în toate regiunile ţării?
-Nu este o sărbătoare cu acoperire naţională. E mai bine cunoscută în sud, mai cu seamă în Oltenia. În Transilvania şi în Moldova nu avem atestări, în acest sens.
Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universităţii din Bucureşti
DAR EU TE IUBESC