Primarul Bistriței, Ioan Turc, a declarat că a solicitat ca jumătate din banii pe care municipalitatea îi poate accesa prin PNRR pe componenta respectivă, 3 milioane de euro, să meargă la lucrări de reparații la casele degradate din centrul istoric, iar cealaltă jumătate de 3 milioane de euro să fie direcționată spre proiecte de regenerare urbană în zone precum Independenței Nord și Andrei Mureșanu.
”Vom putea repara, mă refer la șarpantă, acoperiș, fațade, înlocuirea tâmplărie, un număr de aproximativ 40 de case. Posibilitatea ca patrimoniul vechi să poată fi reparat prin PNRR ni se datorează, eu i-am făcut această propunere domnului Boloș, i-am spus că, așa cum se poate interveni pentru eficientizarea energetică a blocurilor, ar trebui să găsită o soluție pentru a ajuta și proprietarii de case din centrul istoric, mulți dintre ei oameni cu venituri mici, oameni în vârstă. Sunt case care arată bine, cu tâmplăria schimbată, și sunt case foarte degradate. Există două modalități de abordare: luăm o tramă și o facem să arate cât mai bine sau mergem pe casele cele mai afectate. Avem deja casele pe care ar urma să intervenim, urmează să facem expertize. Important este să rezolvăm problema acoperișurilor”, a spus Ioan Turc.
El a menționat că proiecte privind Turnul Dogarilor și zidul cetății își așteaptă finanțarea în noul exercițiu financiar, existând documentele tehnico-economice pentru a fi depuse. ”De asemenea, avem proiecte în lucru pentru Piața Centrală și pentru culoarul de mobilitate centrul istoric prin care vom reabilita Piața Morii, străduțele, pietonalul Liviu Rebreanu”.
Doar pentru unii par …dedicatie
Nu-i asa de simplu cu accesarea banilor europeni prin PNRR. Pentru o absorbție a banilor din PNRR implementarea reformelor este crucială. Este vorba despre reforme majore incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru România si anume:
-Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
-Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
-Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
-Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
-Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
-Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
-Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
-Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
-Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.
Șefa Celulei Comisiei Europene pentru redresare și reziliență, Celine Gauer, a declarat recent la Forumul Eurosfat de miercuri, 15 iunie, că Planul Național de Redresare și Reziliență al României este excelent în privința componentei de tranziție verde și în privința reformelor structurale. Livrarea reformelor nu poate fi negociată, pentru EU este o condiție de a beneficia de finanțare. Spre exemplu, în România, reforma administratiei si reforma pensiilor reprezintă o necesitate absolută, a mai spus Celine Gauer.