Fermierii care nu au primit niciun leu din subvențiile cuvenite pentru anul 2017, respectiv cei selectați în eșantionul de control prin teledetecție sau care au fost controlaţi prin metoda clasică, îşi primesc banii zilele acestea. În Bistriţa-Năsăud, 5000 au fost verificaţi, dar nu s-au găsit probleme legate de fraudă, ci inadvertenţe privind cadastrul.
„La ora actuală se plăteşte ajutorul naţional tranzitoriu de la 1 la 9. Ajutorul naţional 1 este plata pentru culturile în teren arabil. Se mai plăteşte ajutorul naţional pentru bovinele de carne, pentru oi, pentru vaci. Noi acum facem plata pentru aproximativ 12.500 de fermieri. Deja sunt făcute vreo 10 liste plată, vreo 2000 de fermieri, iar zilele acestea îi finalizăm pe toţi. Plăţile au fost blocate până acum, dar nu cu probleme deosebite pentru fermieri. S-au făcut foarte multe plăţi până la ora actuală. Noi am avut cu alte tipuri de plăţi aproximativ 24.000 de fermieri. Au fost blocaţi cei verificaţi prin teledetecţie, cei care au fost constrolaţi în mod clasic, dar s-au rezolvat problemele. Eu consider că 1 martie nu ne va prinde cu fermieri neplătiţi. Sigur că mai sunt probleme pe anumite cereri care se vor prelungi şi după această dată, însă noi dorim ca, începând cu 1 martie, să putem începe preluarea cererilor fără să avem de făcut şi plăţile cum s-a întâmplat în 2017. Atunci, de la 1 februarie am plătit şi 2016 şi am şi preluat cererile, iar din acest punct de vedere a fost o campanie destul de grea”, a declarat şeful APIA Bistriţa-Năsăud, Emil Scurtu pentru Timp Online.
Potrivit acestuia, la nivel de centru judeţean, s-au făcut plăţi în conturile fermierilor de circa 40 de milioane de euro, subvenţii aferente anului 2017.
„Dacă mergem prin judeţ şi vedem că sunt foarte puţine terenuri care nu sunt lucrate, cred că este un efect al ajutoarelor naţionale şi de la bugetul UE, la fel este şi cu efectivele de animale. Au început să crească şi efectivele de bovine de carne, rase specializate, efectivele de oi au crescut foarte mult, sprijinul cuplat fiind de 25 de euro, deci se adună nişte bani”, a spus Scurtu.
Conform acestuia, în 2017, 31.641 de fermieri din Bistriţa-Năsăud au primit bani de la APIA, cei mai mulţi mici fermieri. Sunt însă şi 350 de mari fermieri care lucrează suprafeţe ce depăşesc 50 de hectare de teren. Cei mari depun cererile la centrul judeţean, iar restul la fiecare centru local unde e arondată unitatea administrativ-teritorială.
„Din experienţa anului trecut, am observat că nu a fost nevoie de atât de multe ore suplimentare pentru ca fermierii să depună cererile. Sper ca anul acesta să fie mai bine, iar în momentul în care va fi cadastrul făcut va fi 100% şi mai bine. Amplasarea terenului îi încurcă pe anumiţi fermieri. Ei îşi desenează într-una numit loc terenul, noi când mergem şi facem controlul, mergem la un teren pe care fermierul l-a desenat şi probabil că nu este proprietatea lui acolo. De multe ori găsim că acel teren nu e lucrat, iar fermierul e sancţionat. Nu au fost foarte multe cazuri. Am avut circa 5000 de fermieri verificaţi prin teledetecţie, dar nu au fost probleme deosebite. Cele mai multe probleme au fost cele legate de erori de amplasare, nu am găsit tendinţă de fraudă”, a adăugat el.
Întrebat dacă este posibil ca subvenţiile să înceteze, Emil Scurtu a spus: „Nu cred. Deocamdată, funcţionează PNDR 2014-2020. Eu cred că, atât timp cât va funcţiona UE, va fi şi acest sprijin pentru agricultori. Ca să ai performanţă în agricultură trebuie să lucrezi pe suprafeţe mai mari, cu efective mari. Şi cei care lucrează pe subzistenţă trebuie să fie ajutaţi. Fermierul care lucrează peste un hectar depune cerere, cei care au suprafeţe mai mari, diversificate, iau plăţi mai mari, cum ar fi cei care cultivă sfeclă de zahăr, tutun”.
Adaugă comentariu