Actualitate

Rolul competenţelor cheie pe piaţa muncii

Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient. Trei sferturi dintre persoanele sărace se află în această situaţie de cel puţin trei ani.

Lipsa accesului la educaţie este cauză şi în acelasi timp efect al marginalizării sociale. De asemenea, excluziunea socială ia forme multiple, transmiţându-se adeseori de la o generaţie la următoarea. Lipsa de acţiune a sistemului pentru a oferi soluţii pentru incluziunea socio-economică a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie generează un efect de perpetuare şi multiplicare a marginalizării sociale.

Cum răşpundem pieţei muncii?

România                 Media UE

Rata de părăsire timpurie a şcolii                      17,3%                         12,0%

Procentul persoanelor de peste 15 ani             37,3%                         17,8%

cu competenţe scăzute de citire

Procentul persoanelor de peste 15 ani             40,8%                         22,1%

cu competenţe scăzute la matematică

Procentul persoanelor de peste 15 ani             40,8%                         22,1%

cu competenţe scăzute la ştiinţe                      37,3%                         16,6%

Participarea adulţilor la învăţarea                      2,0%                          10,5%

pe tot parcursul vieţii

Rata de ocupare                                               63,9%                         68,4%

Rata de participare a angajaţilor                      18,0%                         38,0%                                                                                             la programe de formare profesională                                                                                                                        continuă                                                                                                                                                                            Rata de participare a angajaților în                  18,0%                         38,0%                                                                                                                                                                                                               formarea la locul de muncă

Aceste date sunt un puternic semnal de alarmă, pentru că slaba pregătire educaţională îşi pune amprenta nu numai asupra dezvoltării personale a unui individ, ci şi asupra dezvoltării lui profesionale. Educaţia scăzută reprezintă o barieră importantă în accederea la locuri de muncă şi, astfel, în posibilitatea dobândirii unui statut social caracterizat prin stabilitate şi perspectivă. Economia actuală (şi cea viitoare), aflată într-un ritm accelerat al schimbării permanente, va integra exclusiv persoanele capabile să răspundă exigenţelor  profesionale, apte să facă faţă oricăror provocări, dinamice, cu viteză de reacţie rapidă, cu o atitudine pozitivă faţă de muncă, responsabile, dispuse să lucreze în echipă şi să se integreze în orice mediu. Contextul prezent şi viitor de pe piaţa muncii impune o continuă pregătire, atât la nivel profesional, cât şi la nivel social.

Țintele strategice  pentru anul 2020, adoptate în cadrul Strategiei Educaţie şi formare 2020:

 

  România                 Media Uniunii Europene

Rata de părăsire timpurie a şcolii                  11,3%                         10,0%

Procentul persoanelor de peste 15 ani         15,0%                          15,0%

cu competenţe scăzute de citire

Procentul persoanelor de peste 15 ani         15,0%                         15,0%

cu competenţe scăzute la matematică

Procentul persoanelor de peste 15 ani         15,0%                         15,0%

cu competenţe scăzute la ştiinţe                   37,3%                         16,6%

Participarea adulţilor la învăţarea                 12,0%                         15,0%

pe tot parcursul vieţii

Rata de ocupare                                           70,0%                         75,0%

Atunci când, din diferite motive, anii de şcoală (educaţia formală) lipsesc, pregătirea personală şi profesională trebuie să fie suplinită. Cum? Prin orice mijloace, acţiuni, proiecte, care să-i ajute pe cei mai puţin înzestraţi (poate cu mai puţin talent pentru învăţătură sau doar cu mai puţin noroc) să dobândească acele abilităţi care să le permită să-şi găsească un loc de muncă, să răspundă cerinelor angajatorilor, să se poată integra într-un mediu lucrativ şi într-o echipă, să se dezvolte profesional, să urmărească obiective pe termen lung etc.

Un procent de 62% dintre europeni consideră că cele mai importante competenţe pe care educaţia le poate oferi sunt cele de bază, cum ar fi competenţele de citire şi scriere, de utilizare a operaţiilor matematice. La distanţă considerabilă (34%) sunt poziţionate competenţele specific postului, competenţele care pot fi folosite în diferite locuri de muncă (30%) sau abilităţile de a utilize limbile străine (24%).

În cadrul proiectului „Şi NOI putem – inserţie socio-profesională prin instrumentele economiei sociale” – POSDRU/168/6.1/S/145208, proiect cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi implementat de Centrul Creştin de Reintegrare Socială ONISIM din Bistriţa-Năsăud, s-a reuşit calificarea gratuită a unui număr de 124 persoane din grupurile vulnerabile în meseriile şlefuitor metale şi presator mase plastice. De asemenea, 81 persoane din grupurile vulnerabile au fost iniţiate în competenţe socio-civice şi de comunicare în limba română.

Etichete

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.