Ce prevăd proiectele OUG privind grațierea și modificări în Codul Penal și Codul de Procedură Penală

ACTUALIZARE Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Nu beneficiază de prevederile acesteia cei care au comis infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni de omor, vătămare corporală gravă, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, acte de pedofilie, corupţie sexuală, incest, furt şi tâlhărie, ultraj, tortură, acte de represiune nedreaptă, evadare, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă, falsificarea de monedă, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, rele tratamente aplicate minorului, trafic de stupefiante, falsificarea de alimente, proxenetism, sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, fraudele comise prin sistem informatic şi de plată electronic, divulgarea informaţiilor secrete de stat, cercetarea abuzivă.

Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.

Conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală iniţiat de Ministerul Justiţiei, abuzul în serviciu este definit ca fiind „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice”.

În vechiul cod, prevederea se referea la „exercitarea atribuţiilor de serviciu”, neexistând nicio prevedere legată de valoarea pagubei materiale. Varianta în vigoare conţine însă formula „cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

În varianta actuală, abuzul în serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, în timp ce varianta MJ se referă la „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Proiectul MJ adaugă şi o prevedere conform căreia „acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

Articolul privind neglijenţa în serviciu este eliminat.

În cazul conflictului de interese, este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”, rămânând doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv.

De asemenea, este introdusă o prevedere referitoare la condiţiile în care se poate face denunţul, acesta putând fi depus „în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.

Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, susţine Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) referitor la proiectele de ordonanţă vizând graţierea şi modificările Codului penal, precizând că între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu – sub toate formele sale – şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi cele mai grave forme de evaziune.

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care au fost finalizate marţi, unul dintre ele vizând graţierea, nu şi aministia, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache. El a precizat că unul dintre actele normative vizează graţierea, nu şi amnistia, nefiind incluse şi faptele de corupţie şi faptele grave.

Al doilea act normativ vizează „hotărârile Curţii Constituţionale privind anumite fapte care trebuie să fie mai bine precizate”.

Iordache a declarat că cele două acte normative au fost finalizate şi au fost trimise spre consultare CSM şi celorlalte instituţii abilitate, iar în cursul acestei zile vor fi puse în dezbatere publică. „Au fost transmise tuturor celor interesaţi. Când vom avea toate avizele vom discuta în Guvern. Acestea sunt cele două acte pe care le puteți vedea în dezbatere publică”, a mai afirmat ministrul Justiţiei.

”Ţinând cont de politica penală corentă, putem da o lege a graţierii care să nu vizeze faptele grave, faptele care vizează corupţia, spălarea de bani şi alte infracţiuni foarte grave, astfel încât, din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiţiei, în jur de 2.300 – 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a graţierii”, a declarat ministrul Justiţiei Florin Iordache. Poziţia Ministerului Justiţiei este că, în acest moment, România trebuie să dea o lege a graţierii, a subliniat Iordache.

Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la rândul său, că în proiectele promovate de Ministerul Justiţiei abuzul în serviciu şi conflictul de interese nu se dezincriminează, ”dar se clarifică aceste lucruri în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale”. ”Nu se dezincriminează abuzul în serviciu, conflictul de interese, dar se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Orice decizie a CCR este obligatorie, nu ne putem face că nu avem”, a afirmat premierul.

ȘTIREA INIȚIALĂ Decizia unei legi a graţierii trebuie să aparţină Guvernului, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, precizând că va avea o discuţie pe această temă cu premierul Sorin Grindeanu şi că, în opinia sa, aministia nu trebuie avută în vedere, dar graţierea da, cu „eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei”. Iordache a mai spus că nu trebuie negat faptul că gradul de ocupare în penitenciare este foarte mare, respectiv de 150%, arătând că sunt 19.000 de locuri în penitenciare şi 27.000 de deţinuţi, informează news.ro.

„Nu trebuie să negăm faptul că în acest moment gradul de încărcare la nivelul penitenciarelolr este foarte mare, în jur de 150 la sută. Aceşti oameni, dacă au greşit, să îşi ispăşească pedeapsa, dar încercăm să creăm nişte condiţii umane. În acelaşi timp, trebuie să spunem un lucru foarte clar, că avem convenţii internaţionale, avem din partea CEDO, chiar sub sancţiunea plăţii multor milioane de euro, din cauza condiţiilor care există în peniteciare. În acelaşi timp, dacă pornim astăzi construcţia unui penitenciar pentru 500-600 de locuri, timpul minim de execuţie este de cinci ani, deci până în 2021 gradul de încărcare nu poate fi diminuat”, a declarat ministrul Justiţiei.

El a mai spus că decizia unei posibile legi a graţierii trebuie să aparţină Guvernului, precizând că se va întâlni cu premierul Sorin Grindeanu pentru discuţii pe această temă: „Voi discuta, repet, este un subiect foarte important, iar decizia trebuie să fie a Guvernului. Eu am argumentele tehnice şi spun ceea ce se întâmplă în penitenciare, dar decizia este a Guvernului”.

Întrebat dacă se va merge pe aministie şi graţiere, ministrul Justiţiei a spus că, din punctul său de vedere, aministia nu trebuie avută în vedere, ci doar graţierea, dar cu „eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei”: „Amnistia, din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere, dar graţierea este un fenomen. Şi asociaţiile profesionale au susţinut graţierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă. Din 2002, când s-a dat ultima lege care vizează graţierea, dar bineînţeles cu eliminarea faptelor de corupţie, cu eliminarea faptelor grave împotriva persoanei şi asa mai departe”, a mai arătat Iordache. El a precizat că sunt 19.000 de locuri în penitenciare şi 27 000 de deţinuti, iar în alte state sunt încarceraţi alţi peste 11.000 de români.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat pentru Mediafax că nu este de acord cu punerea în discuţie a unor probleme legate de amnistie, dar nu exclude o discuţie despre graţieri, dar nu pentru infracţiunile grave, care privesc corupţia, evaziunea, alte infracţiuni majore.

Președintele PSD şi al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat că nu crede că o Lege a amnistiei și grațierii va fi inițiată: ”Întrebaţi la Ministerul Justiţiei, nu ştiu. Eu nu cred că va veni”.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat că Legea amnistiei și grațierii, ar fi „o catastrofă pentru democrația din România”: ”O astfel de lege, care ar spăla păcatele nu numai unor hoți care pot fi periculoși pentru persoane și pentru societate, dar care ar albi și dosarele politicienilor, ar fi o catastrofă pentru democrația din România. Dacă ar exista o astfel de inițiativă, eu m-aș opune cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale. Sper să nu fie cazul. Ca să reducem posibilitatea acestui demers, am spus acest lucru în public, în fața dvs., care le cântăriți așa cum se cuvine”.