Primarii şi viceprimarii oraşelor, indemnizaţii mărite / Primăriile pot da 5% din buget la Sport

Comisia de muncă a Senatului a adoptat un amendament propus de PNL şi UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe din România, mai puţin pe cele ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

Primarii şi viceprimarii oraşelor din România vor avea indemnizaţiile majorate cu un coeficient în plus, echivalentul unui salariu minim, faţă de varianta propusă îniţial de Guvern.

Astfel, potrivit noii grile, de la 1 iulie 2017, odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării, salariile primarilor vor fi următoarele:

– primar municipiu reşedinţă de judeţ şi primar de sector – coeficient 9 – indemnizaţie 13.050 lei brut;

– primar oraş cu peste 200.000 de locuitori – coeficient 9 – indemnizaţie 13.050 lei brut;

– primar oraş cu 100.001 şi până la 200.000 locuitori – coeficient 8 – indemnizaţie 11.600 lei brut;

– primari oraş cu 50.001 şi până la 100.000 locuitori – coeficient 7,5 – indemnizaţie 10.875 lei brut;

– primar oraş cu 20.001 şi până la 50.000 locuitori – coeficient 7 – indemnizaţie 10.150 lei brut;

– primar oraş cu 10.001 şi până la 20.000 locuitori – coeficient 6,5 – indemnizaţie 9.425 lei brut;

– primar oraş cu 5.001 şi până la 10.000 locuitori – coeficient 6 – indemnizaţie 8.700 lei brut;

– primar oraş cu 3.001 şi până la 5.000 locuitori – coeficient 5,5 – indemnizaţie 7.975 lei brut;

– primar oraş până la 3.000 locuitori – coeficient 5 – indemnizaţie 7.250 lei brut.

Senatul este primă cameră sesizată pe legea salarizării, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

Legea prevenției

Proiectul Legii prevenției a fost adoptat de Guvern, urmând să fie transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului. Crearea legislației necesare pentru educarea și informarea operatorilor economici și identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de act normativ.

Cele 267 de contravenții ce vor fi supuse mecanismului prevenției sunt fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenții sunt din domeniile fiscal, legislația muncii, agricultură, turism, ape și păduri, protecția mediului, comunicații, educație, protecția consumatorului, administrației locale, afacerilor interne.

Prin acest act normativ operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de legislația aflată acum în vigoare, în urma actului de control se dă doar un avertisment, fără aplicarea sancțiunii prevăzute de lege pentru contravenția înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, în urma unui nou control, fie să se constate remedierea acesteia, fie să se aplice sancționarea pentru neconformare. Totodată, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiază de prevenție o singură dată pentru oricare dintre contravenții, în termen de trei ani de la data aplicării sancțiunii avertismentului.

Legea prevenției reprezintă o etapă în strategia de îmbunătățire a relației statului cu mediul de afaceri.

Modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

Sportivii își vor putea desfășura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor bănești aferente activității sportive prestate de către sportivul de performanță sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalitățile și termenele de plată.
Executivul a aprobat astăzi o serie de măsuri în ceea ce privește organizarea și finanțarea sportului de performanță, prin modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului, ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ministrului Muncii și Justiției Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autoritățile publice locale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activități independente prevăzute de Codul Fiscal.

Potrivit prevederilor actuale ale legii educației fizice și sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administrației publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activității sportive cu sportivii de performanță și există riscul blocării activității sportive de performanță, prin înghețarea anului competițional 2017-2018, din imposibilitatea de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală.

Astfel, modificarea Legii educației fizice și sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent și a condițiilor necesare demarării anului competițional 2017-2018 la nivel național și internațional. Noile reglementări vin în sprijinul activităților și structurilor sportive pe plan national, asigurând condițiile legale pentru finanțarea activității sportive organizate la nivelul administrației publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competițional.

Actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:
Ø finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
Ø finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
Ø finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;
Ø finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
Ø finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
Ø premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unității administrativ-teritoriale. Totodată, potrivit noilor reglementări, autoritățile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa.

Având în vedere condițiile specifice de desfășurare a activităților sportive, o altă prevedere stabilește că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părților.

Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condițiilor, criteriilor, procedurii și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.