Ziua de 9 mai are triplă semnificație: Ziua Independenţei, proclamată în 1877, Ziua Victoriei – Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial în 1945 şi Ziua Europei.
Cu această ocazie, joi 9 mai, începând cu ora 12.00, la Monumentul Eroilor din Piața Petru Rareș – Bistrița va avea loc un ceremonial militar-religios, anunță Instituția Prefectului.
Ceremonia va cuprinde:
– acordarea onorului militar;
– intonarea Imnului Naţional al României;
– oficierea serviciului religios;
– alocuţiuni;
– depunerea unei coroane de flori;
– defilarea gărzii de onoare.
Toata Europa sărbătorește Ziua Victoriei în Europa în data de 8 Mai înca din 1945. Doar tarile din orbita Moscovei sărbătoresc Victoria în data de 9 Mai impusa de Stalin. De altfel, la prima paradă de 9 Mai (1945) unul dintre cele două batalioane care au defilat prin faţa Regelui și a Comisiei Aliate de Control aparţinea NKVD. Acum, ce mi-e Stalin ce mi-e Putin? Trăiască prietenia romano-sovietică! Trăiască familia noastră!
Dintre tarile Uniunii Europene singura care marchează ziua victoriei in 9 Mai este Bulgaria care încă din 1963 vrea sa devină a 16 republica sovietică. După 1990 țările care și-au dorit sa scape din orbita Moscovei: Polonia, Cehia, Slovacia, Tarile Baltice, Ungaria au abandonat celebrarea comunista. Pana si Republica Moldova a marcat în anii trecuți Ziua Victoriei in Europa pe 8 Mai. Doar Romania si Bulgaria au rămas neclintite. Bulgaria din interes pro-rusesc, Romania din inerție, comoditate și multă prostie.
Oare când o să renunțam la minciună și la reflexele comuniste și să marcăm și noi Ziua Victoriei in Europa la 8 Mai, Ziua Europei la 9 Mai și Ziua Independenței de Stat la 10 Mai cum ar fi normal?
Pentru corectitudine, Ziua Independenţei, de stat a Romaniei este pe 10 Mai 1877. În urma contribuţiei semnificative din cadrul războiului ruso-turc (1877 – 1878), România îşi câştigă independenţa faţă de Imperiul otoman. Astfel, pe 10 mai 1877, Senatul ţării votează proclamaţia de independenţă, care a fost apoi aprobată în 1878 în cadrul Congresului de la Berlin. Confuzia vine din faptul ca in timpul regimului comunist, atunci când se vorbea despre independenţa Romaniei, se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai 1877. Prin urmare, ziua de 9 mai are doar o dublă semnificație: Ziua Victoriei – Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial în 1945 şi Ziua Europei.
In schimb, ziua de 10 MAI, cunoscuta si sub denumirea de „Ziua Regalităţii” are o triplă semnificație si anume: 1866- începutul domniei lui principelui Carol I; 1877- Independenţa de stat a Romaniei; şi 1881- transformarea ţării din principat în regat, iar Carol I a fost încoronat Rege al Românei.
Timp de 81 de ani, din 1866 până în 1947, până la venirea comuniştilor la putere,10 Mai a fost Ziua Naţională a României. Însă din 1947, odată cu instaurarea comunismului, sărbătoarea a fost ştearsă din calendar. Abia în 2015, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care 10 Mai îşi câştigă statutul de sărbătoare naţională.
Ziua Independenței este ziua de 10 Mai!
Ce marcăm pe data de 9 Mai? O proclamarea Independenței in Adunarea Deputaților și declarația în Parlament a lui Kogălniceanu. Independența a fost câștigată de facto pe câmpurile de bătălie de la Sud de Dunăre și consfințită prin Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman semnat la San Stefano pe 3 martie 1878.
Pe data de 10 Mai (sv)/22 mai (sn), Senatul a votat proclamația de independență, iar acest act a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Deci, în condițiile deznodământului favorabil al războiului putem considera că de jure România era Independentă din data de 10 Mai.
O Lege devine Lege când este promulgată nu când este citită propunerea în Parlament sau adoptată în Camera inferioară. Proclamația de independența a căpătat putere de lege prin semnarea ei de către principele Carol I. Aceasta a fost citită în Parlament în 9 Mai tocmai pentru a-i da posibilitatea principelui Carol să o semneze și să-i dea putere de Lege în 10 Mai, Ziua Regalității și Ziua oficială a României.
Valahia și apoi Principatele Unite erau vasale Porții de sute de ani. Revolta în Balcani împotriva turcilor a început în 1876 si conferințele internaționale privind conflictul au eșuat in ianuarie 1877. In aprilie 1877 Romania acorda libera trecere trupelor rusești pe teritoriul României, încălcând astfel neutralitatea si manifestându-se de partea adversarilor Imperiului Otoman. Nu era deci nici un secret privind intențiile României și nici o urgență pe 9 Mai. Alegerea datei pentru citirea Proclamației de Independență nu a fost întâmplătoare și data corectă a Independenței României este 10 Mai data la care actul a intrat in vigoare legal. Așa se clădește o Țară. Cu instituții reprezentative care își fac fiecare treaba și cu simbolistică națională.
În mod similar armata romana a eliberat in 1945 „ultima brazda de pământ românesc” în 25 octombrie, ziua de naştere a Regelui Mihai I, devenita apoi Ziua Armatei Romane.
Desigur, regimul comunist impus de sovietici a făcut din punct de vedere propagandistic tot ce era de făcut pentru ca datele importante ale istoriei Statului Roman sa fie disociate de istoria adevărată și de cei care au făurit-o cu mare succes iată, atâta timp cât încă preferăm să sărbătorim istoria comunistă aruncând la coș adevărul istoric și tradițiile mai vechi de 100 de ani.
Ziua Victoriei este ziua de 8 Mai
La 2 mai 1945 Helmuth Weidling a capitulat și a predat Berlinul necondiționat sovieticilor. Hitler se sinucisese în 30 Aprilie trupul lui Hitler fiind găsit de trupele sovietice și identificat folosind amprente dentare.
La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii. Actul a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor.
Semnarea actului capitulării l-a înfuriat pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie. De aceea s-a semnat un al doilea act al capitulării la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai într-o suburbie a Berlinului. Ceremonia semnării a avut loc la sediul Statului Major al armatei sovietice într-o vila din Karlshorst, unde se află în zilele noastre Muzeul Rus de război. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat Actul final al capitulării. Pentru Aliați au semnat mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower. Generalul american Spaatz şi generalul francez Jean de Lattre de Tassigny au semnat ca martori.
Atât instrumentul capitulării de la Reims cât și cel de la Berlin stipulau că forțele sub control german vor înceta orice operațiune la ora de 23.01 CET în data de 8 Mai. Datorită diferenţei de fus orar la Moscova era deja data de 9 Mai.Acesta este motivul pentru care aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva Germaniei fasciste pe 9 mai.
La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria. În 8 Mai 1945 în Paris, Londra și New York mulțimi uriașe de oameni sărbătoreau pe străzi Victoria. În Londra, un număr foarte mare de persoane s-au adunat în Piața Trafalgar și lângă Palatul Buckingham, unde regele George al VI-lea, regina Elisabeta și Winston Churchill au mers la balcon și au salutat mulțimea de oameni. În Statele Unite, președintele Harry Truman a „dedicat” victoria memoriei predecesorului său.
După 74 de ani noi sărbătorim încă odată cu „marele prieten de la răsărit” și, în mod ironic facem asta în timpul campanei electorale pentru alegerea Parlamentului European.
Exact acum 5 ani la începutul campaniei pentru alegerile europarlamentare PNL propunea schimbarea orei României şi trecerea acesteia la ora Europei Centrale, astfel încât ţara noastră să aibă aceeaşi oră ca Germania, Italia, Spania, Franţa, Polonia, Cehia, Ungaria, Belgia şi Olanda.
„PNL dorește ca România să fie în același ritm cu Europa – în plan economic, vom avea relații de colaborare mai eficiente. Vor fi eliminate astfel diferențele de fus orar, iar angajații din țara noastră nu vor mai fi nevoiți să rămână peste program pentru că trebuie să ia legătura cu cei de la firma-mamă din celelalte țări europene.”
„Este o declaratie de intentie clara si ferma către valorile europene, de demnitate europeana, pe care liberalii si le asuma fara echivoc. Romania trebuie sa se alinieze la ritmul Europei, atat politic, economic, social, cat si simbolic. Relatiile noastre de parteneriat economic, colaborare politica si administrativa sunt in primul rand cu institutii si companii europene. In plus, cateva milioane de romani se afla in Europa si sunt in legatura cu familiile si prietenii din tara, iar o astfel de masura ar avea o contributie si in plan social, la crearea sentimentului de apartenenta la o Europa Unita”, a declarat atunci prim-vicepresedintele PNL, Klaus Johannis, citat intr-un comunicat al PNL.
„Pe 25 mai ii asteptam pe romani la vot sa isi exprime clar aceasta dorinta si sa dea liberalilor puterea de a schimba. Fie vom putea noi sa facem asta din fruntea tarii, fie vom avea o sustinere suficient de mare ca sa putem sa cerem Guvernului acest lucru”, a adaugat Klaus Johannis.
Au mai trecut de atunci 5 ani și lucrurile s-au uitat. Am rămas în continuare pe ora Moscovei. Cel puțin în ceea ce privește sărbătoarea din data de 9 Mai cunoscută pe mapamod sub denumirea de Ziua Victoriei Sovietice deopotrivă cu Putin, Abhazia, Osetia de Sud, Republica Populara Donetk, Republica Populară Lugansk și regimul separatist de la Tiraspol.
Toniucule vorbesti de pnL iar voi bradul v-ati dat cu Psd-ul. Rusinos !