Gala culturii bistriţene, poveste fără sfârşit (FOTO)

Primul semn că Gala culturii bistriţene va dura o veşnicie a fost mulţimea de statuete amplasate strategic, într-un colţ luminat cu reflectoare de pe scena Centrului Cultural Municipal. Unele erau mai mari, şi aveam să aflăm că vor ajunge în posesia unor „cavaleri ai culturii bistriţene”, iar alte mai mici, rezervate premianţilor. Tot pe scenă au apărut şi stive întregi cu revista „Conexiuni” care astfel şi-a găsit, în sfârşit, utilitatea. A fost oferită pe post de premiu, la pachet cu câte o diplomă.

Spectacolul a început cu o punere în scenă dramatică a poeziei „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Câţiva actori ai Teatrului Municipal din Turda au reuşit să scâncească în fel şi chip capodopera eminesciană într-o interpretare cu accente jalnice. Trupa Corint ar fi avut, cu siguranţă, o interpretare mai bună, dar vina elevilor coordonaţi de Camelia Toma e că nu au prieteni sus-puşi. Asta e, ce să faci?  Apoi, în sunet de gardă de onoare, Dorel Cosma i-a invitat în scenă pe actorii Florina şi Adrian Găzdaru, actori ai Teatrului Bacovia din Bacău, pe care i-a numit, cu aplomb, „cavaleri ai culturii bistriţene”. Dacă vă întrebaţi ce au făcut să merite acest titlu, aflaţi că doamna Florina Găzdaru prezintă, an de an, Festivalul „Nunta Zamfirei”. Celor doi le-a revenit misiunea să premieze laureaţii secţiunii „teatru –literatură”. Au urcat pe scenă Cornelia Apostol, care conduce Teatrul de păpuşi „Alexandru Misiuga”, o adevărată doamnă a artei dramatice pentru copii care a adus multă bucurie în sufletele celor mici şi care merita premiul din plin.

A mai urcat pe scenă Elena M. Câmpan, care coordonează Cenaclul „Conexiuni” şi care a profitat de moment să-i aducă lângă ea pe o parte dintre scriitorii care frecventează cenaclul: Victor Ştir, Menuţ Maximinian, Gheorghe Mizgan şi Iulia Paţiu. Au lipsit, dar au diplome puse deoparte, Alexandru Cristian Miloş, Emil Dreptate, David Dorian, Ovidiu Pojar, Melania Cuc şi Virginia Brănescu. De unii dintre ei nu am auzit niciodată, dar poate că nu e timpul pierdut. Un premiu poate să înceapă să te motiveze să scrii literatură, nu compuneri.

Dorel Cosma a considerat de cuviinţă să nu treacă mai departe înainte să acorde un premiu şi emisiunii „Conexiuni” pe care o realizează chiar el la o televiziune locală. Mihai Berbunschi şi cameramanul Gabi Mihăese s-au ales şi ei cu statui, diplome şi cu revista „Conexiuni” ca să nu uite titlul emisiunii probabil.

S-au mai dat şi premii pentru „coregrafie modernă”. Prima a urcat pe scenă Cornelia Negrea, recent întoarsă din SUA (la Premiile Bistriţei vă amintiţi că a transmis un mesaj scris de peste ocean) care a luat diplomă pentru „Sincron”. Ca o adevărată subalternă disciplinată, Cornelia Negrea a ţinut să aducă mulţumiri particulare unor membri ai ansamblului. Nu au fost mai mult de trei nume, iar unul era a lui Doris Gâţa, fiica lui Dorel Cosma, evident. Premiate au mai fost Mariana Paţâru de la BN Ritm, Florica Buduşan de la „Floris” şi Dora Incert de la „In Action”. Cu excepţia Floricăi Buduşan care nu părea deloc încântată de premiu, celelalte au mulţumit doctorului Dorel Cosma fără de care nu am fi putut avea parte de atât de mult dans pe metru pătrat.

La Secţiunea „uzică uşoară, de petrecere, folk şi fanfară”, premiu a luat Rozalia Fucă, directoarea Şcolii Populare de Arte, care a ţinut să spună că acum câteva decenii a cântat la „Steaua fără nume”, Alexandru Căpitan, care a avut inspiraţia să câte o romanţă pe versuri de Eminescu, dar şi Izabela Miron. Tânăra, care a mai cântat la Zilele Bistriţei, ar fi meritat premiul pentru cea mai prost îmbrăcată fiinţă din sală, paietele din rochia ei fiind imposibil de privit. I s-a mai acordat un premiu lui Florin Săsărman pentru organizarea Festivalului „Bistriţa Folk”, Muzicii militare şi lui Bogdan Bejinaru, dar şi Toboşarilor cetăţii, „antrenaţi” de Savu Alexe. Deşi ştim că formaţia e compusă din angajaţi ai CCM, de la portari, la şoferi, iată că îşi găseşte şi ea locul în elita culturală municipală.

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns că actorii din Turda au scâncit la început „Luceafărul”, proaspeţii „cavaleri ai culturii bistriţene”, Florina şi Adrian Găzdaru l-au mai recitat încă o dată. Acela a fost momentul în care mulţi dintre cei care au intrat deja în posesia premiilor, au părăsit sala. Trecuseră aproape două ore.

Dacă au plecat l-au ratat pe al treilea „cavaler”, la fel de neinspirat ca şi ceilalţi doi, realizatorul tv Sergiu Vitalian Vaida care nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să spună bancuri cu Dumnezeu şi Sfântul Petru, deşi în sală se afla Mitropolitul Andreicuţ şi două rânduri de scaune erau ocupate de preoţi. Halal act de cultură! Lui Vaida i-a revenit „misiunea” să-i premieze pe Teodor Puşcaş şi Ansamblul „Cununa de pe Someş”, pe Ioan Simionca de la „Balada”, pe Traian Simionca, primarul din Livezile, care pregăteşte Ansamblul „Nunta Zamfirei” şi pe Mărioara Sigartău. Au mai luat premii Alexandru Pugna,  Cornelia Ardelean Archiudean, abonată deja la toate diplomele, şi Petre Petruse căruia Vaida i-a spus că face parte din categoria „70 de ani şi încă viu”. Inteligentă replică, nu?

Al patrulea „cavaler” a fost numit Cornel Udrea, preocupat să atragă atenţia publicului că divorţul Marin – Bănică a câştigat teren mediatic în faţa lui Eminescu. Ce să faci dacă e actual? Poate că, dacă Eminescu avea în zilele noastre o idilă cu Veronica Micle, era subiect de prima pagină în presa tabloidă. În calitate de „cavaler al culturii bistriţene”, Udrea a dezamăgit publicul spunând „anul două mii patrusprezece” când orice vorbitor de română ştie că se spune „paisprezece”. Udrea a înmânat statuete la categoria „artă populară, plastică şi fotografică” (bine că nu literară) lui Lucian Dobârtă, Victoria Fătu Nalaţiu pe care nu a mai putut-o opri nimeni din înşiruit premiile pe care le are, lui Marin Ercedi şi creatoarei populare Virginia Linul. S-au mai dat două premii reprezentanţilor minorităţii maghiare şi germane.

La secţiunea „filatelie şi alte instituţii culturale”, i s-a dat un premiu lui Mircea Calu de la Asociaţia Filatelică Bistriţa, lui Alexandru Câţcăuan de la Casa de Cultură a Sindicatelor, Centrului Militar Bistriţa şi Societăţii de Concerte. Organizaţia familiei Ţărmure nu a trimis pe nimeni după statuetă.

Soprana Daniela Vlădescu a fost numită şi ea „cavaler al culturii bistriţene” şi i-a premiat la rândul ei pe violonistul Florin Vlad, pe Francisc Mureşan şi Mircea Chira de la „Appasionata”, Corala „Andrei Mureşanu” şi pe dr. Mircea Gelu Buta, organizatorul evenimentului „Zilele Operei”.

Au mai fost premiaţi preoţi şi jurnalişti. De la un minut la altul, sala era tot mai goală, dovadă că vorba lungă, sărăcia omului.

Cristiana Sabău

Mai multe fotografii, pe pagina noastră de facebook.