Eroii-martiri, comemorați la Bistrița la 33 de ani de la Revoluție

Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România și Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății au fost marcate la Bistrița printr-un ceremonial militar și religios care a avut loc la Monumentul Revoluției din Piața Petru Rareș, în fața Palatului Administrativ.

Ceremonia a cuprins acordarea onorului militar, intonarea Imnului Național, oficierea serviciului religios, depunerea unei coroane de flori, defilarea detașamentului de onoare.

La festivitate au participat prefectul Mica Oprea, primarul Ioan Turc, vicepreședintele CJ Ciprian Kecskes-Simionca, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, gen. de brigadă Cornel Scurt, deputatul Bogdan Ivan, reprezentanți ai Asociației ”22 Decembrie”, șefi de instituții.

Primarul Ioan Turc a ținut un discurs:

”Aniversăm și comemorăm totodată 33 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Cu toate că a trecut atâta timp, există și multe controverse cu privire la acele evenimente, dar avem și o certitudine. Controversele se referă în primul rând la caracterul socio-politic al evenimentelor. Unii specialiști sau formatori de opinie apreciază că evenimentele pot fi catalogate ca fiind o revoluție, alții spun că ar fi fost o lovitură de stat, alții spun că ar fi fost un mixt între ele. Dacă e să ne aplecăm asupra înțelesului termenului de revoluție, adică o modificare bruscă, pe cale pașnică sau violentă, a raporturilor economice, sociale și politice, am putea spune că evenimentele din 1989 se circumscriu conceptului de revoluție. Certitudinea este aceea că în decembrie 1989 au ieșit pe străzi cu mâinile goale sute de mii, poate milioane de români, pentru a mătura de la putere un regim dictatorial.

Unde suntem după 33 de ani? România este țară membră NATO, are cele mai puternice garanții de securitate din toată istoria ei modernă și contemporană și este țară membră a Uniunii Europene. România, în intervalul 2000-2022, a avut cea mai mare creștere economică din UE, de 800%, dintre toate țările Europei. Ce a adus UE municipiului Bistrița? În perioada 2004-2021, pe diferite proiecte, au intrat în municipiul Bistrița, doar pe componenta autorității locale, 142 de milioane de euro. Anul acesta și în prima parte a anului viitor vom semna contracte de circa 80 de milioane de euro, iar în perioada 2023-2027 vom semna contracte, pentru diferite investiții, de circa 130 de milioane de euro. Peste 60% din bugetul de investiții al Primăriei Bistrița îl reprezintă fondurile europene. Avem însă și insatisfacții, sărăcia severă este încă o realitate dură în România, nivelul de birocrație este unul mare în România, sperăm să îl diminuăm prin revoluția digitală, nu am realizat reforma administrativ-teritorială, un proces care ar potența dezvoltarea pe orizontală a țării, dar poate cel mai grav dintre toate este procesul de scădere demografică în România, au plecat peste 5 milioane de români din această țară, iar nașterile sunt puține. Trebuie făcut ceva, la modul imperativ. Așadar, avem și motive de satisfacție, am bifat anumite obiective, altele se lasă încă așteptate. În amintirea primului Crăciun liber de acum 33 de ani, cu gândul la cei care s-au bucurat sau au suferit în decembrie 1989, vă doresc un Crăciun binecuvântat și la mulți ani!”.

Cu o zi înainte, în localitatea Brăteni din comuna Sânmihaiu de Câmpie a fost comemorat eroul Ioan Sabău, căzut la Cluj-Napoca, în timpul evenimentelor din 21 decembrie 1989.

Protestele, luptele de stradă şi demonstraţiile din decembrie 1989 au dus la sfârşitul regimului comunist din România. Bistriţa s-a numărat printre ultimele oraşe în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat vizite de lucru. În 16 octombrie, cei doi au participat la un miting popular care a avut loc în faţa Comitetului Judeţean de Partid. În 22 decembrie, la Bistriţa, coloane de muncitori din zona industrială au mărşăluit până în faţa actualului Palat Administrativ, unde s-au strâns mii de oameni. Liderii demonstranţilor au urcat în balcon şi au adresat, prin portavoce, discursuri mulţimii strânse în stradă. Din fericire, la Bistriţa nu s-a tras şi nu au existat victime. Au murit însă bistriţeni în alte oraşe, unde manifestaţiile au fost înăbuşite în sânge. Tinerii Cristian Remus Bucur şi Ioan Sabău şi-au pierdut viaţa în timpul confruntărilor dintre forţele de represiune şi manifestanţi, primul la Bucureşti, unde era student al Academiei Tehnice Militare, cel de-al doilea la Cluj-Napoca, unde urma facultatea.