”Lipsă de transparență în execuția bugetară a UAT Rebra: O luptă pentru acces la informații publice” – Marinel Rus, consilier local din partea USR în comuna Rebra.
”Lipsă de interes, de transparență, neștiință, nepricepere și/sau rea voință, că de muncă nu se poate spune ”la câte proiecte s-au implementat și/sau urmează să fie implementate” în UAT Rebra. Doar astfel putem interpreta absența unui răspuns pentru o solicitare banală, de bun simț, care ar trebui să clarifice cheltuielile UAT Rebra pentru anii 2022 și 2023 (trimestrele I și II)!
Vă vine să credeți că în anul 2023, în anumite comune din județul Bistrița-Năsăud, nu se prezintă cu claritate execuția bugetară? Da, din păcate, în UAT Rebra, dar cu siguranță există și alte comune în aceeași situație! Trist!
În urma solicitării trimise pentru a ni se prezenta contul de execuție al bugetului local al comunei Rebra pentru anul 2022, respectiv partea de venituri și cheltuieli, detaliat, precum și contul de execuție al bugetului instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și subvenții pentru anul 2022, la partea de venituri și cheltuieli, detaliat, am fost nevoit să depun o plângere prealabilă către UAT Rebra, urmată de o sesizare către Instituția Prefectului – Județul Bistrița-Năsăud!
În lipsa unui răspuns imediat, sunt nevoit să mă adresez instanțelor de judecată pentru a obliga UAT Rebra să furnizeze informațiile solicitate!”
Rus Marinel – Consilier Local UAT Rebra
https://www.facebook.com/rusmarinel13
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in perioada comunistă vechi de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Au existat mai multe initiative cu argumente in favoarea reformei administrativ-teritoriale, dar fără vreo reactie din partea clasei politice:
(Vezi: https://ccir.ro/2023/04/18/apel-ccir-reorganizarea-administrativa-romaniei-ar-trebui-sa-devina-o-axa-prioritara-pentru-guvernanti/)
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Intre timp a fost depus in Parlament un proiect de lege cu privire la transformarea celor 40 de județe prin comasare într-un fel de regiuni, dar care să-si păstreze denumirea de „Județ” prevăzută in constitutie. Proiectul de lege mai prevede reducerea numărului de Unităti Administrativ-Teritoriale (UAT) de la aproximativ 3300 câte avem în prezent, la 1300 de UAT-uri, astfel ca o comună să aibă minim 5.000 de locuitori, iar un oraș minim 10.000 de locuitori.
(vezi si:https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Camera Deputaților a respins proiectul, urmând să fie dezbătut la Senat.