Primul primar al Bistriței din perioada post-revoluționară, Adrian-Florin Chereji, a făcut un gest simbolic imediat după ce comuniștii au părăsit administrația locală: a deschis pentru toată lumea o poartă pe care intrau numai somitățile.
”Eu am fost primul primar, dar am fost luat total pe nepregătite. La vremea aceea, voia să fie primar Gheorghe Șanta, dar colegii au insistat să fiu eu. A fost o provocare foarte mare pentru mine: din inginer la IPE, actualul Iproeb, să intru în administrație. Am condus Primăria Bistrița timp de doi ani. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să deschid poarta de la intrare (dinspre Piața Centrală -n.a.) pe unde intrau numai somitățile. Înainte, funcționarii și populația intra pe poarta de pe Gheorghe Șincai. A fost un gest simbolic. Entuziasmul era foarte mare, dar presiunea la fel de mare fiindcă lumea avea așteptări. Veneau oamenii la audiențe să le angajez copiii. Când le spuneam că nu am unde decât la Spații verzi, mă întrebau de ce m-au pus primar că anteriorul dădea un telefon la directorul întreprinderii și se rezolva problema. Lumea a rămas cu reflexe din perioada comunistă”, a spus Adrian-Florin Chereji într-o emisiune la AS TV.
El a reamintit că doar trei primari din toată țara au rezistat de la Revoluție până la alegerile din 1992, pe care el le-a pierdut.
”Alegerile au fost organizate în februarie. Nu erau butelii, nu era apă caldă, și toate s-au spart în capul primarului”, a mai spus Adrian-Florin Chereji, care a reamintit că, în ultimii ani de comunism, viața era foarte grea în România.
”Nu se găseau alimente, se stătea la coadă pentru un litru de lapte. Acasă nu aveai căldură și apă caldă. La fabrică erau condiții inumane, frig, salarii mizerabile. Acesta a fost contextul în care am ieșit și noi în stradă”, a mai spus el.
În aceeași emisiune, președintele Asociației 22 Decembrie 1989 Bistrița, George Avram, a amintit că, la Bistrița, mișcarea revoluționară a început din Întreprinderea Mecanică. Muncitorii care mergeau la muncă în schimbul întâi au refuzat să intre în fabrică, au format inițial mai multe grupuri care ulterior s-au unit și au devenit unul singur. Mulțimea a făcut tururi pe la toate întreprinderile din zona industrială și a îndemnat muncitorii să li se alăture.
Ioan Blaga, alt participant la mișcările de stradă de atunci, a amintit că celor din Mecanica li s-au alăturat muncitorii de la IUT, Sticlă, Mătase, peste 400 de oameni, care au pornit prin oraș și au strigat, printre altele, ”Ceaușescu condamnat pentru sângele vărsat!”, în condițiile în care regimul nu căzuse încă. Liderul lor era Ioan Bența, la vremea aceea strungar.
La un moment dat, un pluton de soldați a apărut în fața coloanei cu armele îndreptate spre cei ieșiți în stradă, iar unele femei au ieșit și i-au rugat pe soldați să nu tragă.
În fața actualului Palatul Administrativ din Piața Petru Rareș s-au adunat atunci peste 10.000 de oameni. Șeful de atunci al Miliției le-a cerut revoluționarilor să nu facă distrugeri, ci să desemneze 5 oameni care să intre în sediu și au vorbit de la balcon.
Imediat după aceea, a fost înființat primul Comitet Județean pentru Democrație care s-a transformat apoi în CPUN.
Numele celor care au făcut parte din el au fost citite de George Avram în emisiunea pe care o puteți vedea AICI.
Alte știri despre Revoluția din 1989:
Tot respectul si adanca recunostinta pentru bistritenii nostri care si-au riscat viata si libertatea in acele zile tulburi.
Sarbatori Fericite tuturor si mai ales Multa Sanatate !
În Decembrie se strigă libertate!
Dragul meu, teribil ne-am învins!
Să mă chemi la noapte în cetate
S-o aprindem lampa ce s-a stins,
Să te mângâi – de n-ai companie,
C-o pană de păun într-un studio,
S-o transformi tristețea-n poezie,
Precum Iisus vinul, din haș doi o.
Partial adevarat. Chestia cu plutonul care a iesit cu armele indreptate spre multime nu este adevarata. Soldatii se aflau in fata unitatii militare de pre strada Avram Iancu (cred azi , de fapt sunt convins ca incercau sa impiedice oamenii sa patrunda in unitate intr-o prezumtiva incercare de a-si procura arme si munitie). Inainte ca multimea de oameni grupati intr-o coloana dezorganizata sa ajunga aproape de spital , cu cca 100 de m fata de gardul unitatii militare pazit de soldati , acestia au primit ordin sa intre in unitate. Este adevarat insa ca toata acea gloata s-a rugat (asadar nu numai femeile) as putea zice „la comanda” cuiva care stia ceva ce noi , restul nu stiam (Sa ne rugam , sa zicem „Tatal nostru”). Intocmai ca oile duse de berbec multimea striga tot ce i se spunea si mergea unde era condusa. Am participat in primele randuri si sunt pe deplin convins ca si atunci a fost o mare manipulare pe fondul nemultumirilor. Da , s-a strigat „Ceausescu condamnat pentru sangele varsat!” . dar s-au strigat si alte lozinci , precum: „Libertate , libertate!” , „Armata e cu noi” (imediat dupa ce soldatii au intrat in incinta unitatii militare) iar „gurillor casca” aflati la balcoanele blocurilor pe langa care treceam le strigam „Veniti cu noi , veniti cu noi !”. Ca un fapt divers pot sa confirm ca frica era asa de mare incat cei pe care-i recunosteai la balcoane si-i chemai sa coboare se ascundeau dupa perdele sa nu mai fie vazuti !… Se temeau ca si acele priviri admirative pentru cei din strada ar putea fi interpretate ca o participare la revolta. S-au strigat si versuri haioase facute pe loc. Mi-a ramas una in minte pe care o striga cu mare entuziasm un muncitor care lucra la sectia Scularie de la Mebis (Mecanica Bistrita) si care suna cam asa : „Mai cizmar din Scornicesti / „Aia-mea” sa o belesti! Din pacate (apoi) oamenii nu au mai luptat pentru dreptate si libertatea castigata atunci considerand ca e castigata pentru vecie iar acum dupa 35 de ani de la 21 decembrie 1989 si dupa alegeri libere dar anulate mamaliga romaneasca fierbe , dar inca mocnit/potolit. Nu m-as mira sa dea in curand in clocot.
Leo , mai suntem unii , din ce in ce mai putini , care stim foarte bine ceea ce s-a intamplat la Bistrița in dimineata zilei de 22 decembrie 1989.
Niciunul din cei ieșiți la ora 7 pe porțile fabricilor nu am fost manipulați de nimeni .Manipularea , deturnarea Revoluției și transformarea ei în lovitura de stat a început dupa ora 12 și continuă azi .
Cei care la ora 7 dădeau raportul la pcr și la securitate s-au metamorfozat în mari revoluționari la ora 12 și 15 minute .
Nu are niciun rost , după 35 de ani, să mai redeschidem subiectul , oricum nu mai intereseaza azi pe nimeni .
Dacă in primele momente au existat revoluționari autentici in anumite funcții publice ulterior ei au fost înlocuiți de turnătorii și colaboratorii securității .
O floare și un gând pios celor care atunci au murit nevinovați !
Sărbători Fericite , tuturor celor care astăzi se bucură de ceea ce noi, în decembrie 1989, nu îndrăzneam măcar să visăm !
Stimate Leo, tipic romanesc să ne ascundem după nume fictive, trebuie să-ți spun cateva cuvinte.
Tot ce incerci să spui pentru a discredita ce a fost in 22 decembri 1989 la Bistrița , este o bataie de joc.
Citind comentariul in care infierezi chiar curajul multor bistriteni , realizez ca o faci din pistura de privitor de pe geam , sau mai grav , de culegator de vorbe si ziceri.
Cu ceva ani in urmă si nu foarte multi, chiar cei din sfera armatei recunosteau că au avut dislocat acolo un grup de soldați si daca bine imi amintesc spuneau si numele lentului major care era la comanda lor. Dar stiind sigur , după cele afirmate ,că nu ai informația de la fața locului , țin foarte tare să-ți spun urmatoarele. Acolo la intersecție era dislocat acel pluton iar când ne-am apropiat comandantul lor a ordonat militarilor să ia poziția de tragere di picioare. Si dacam discutat cu acel ofiter nu doar eu ci si cateva femei curajoase . Asigurandu-l că nu vrem să producem incidente , ofiterul a ordonat „la picior arm”.
Dar fiind total neinformat ,despre ce sa petrecut iti mai spun inca un lucru. Că am ingenuncheat toată coloana, in fața casei memoriale a lui Andrei Mureșanu, coloana fiind până pe Nasaudului si am spus Tatăl Nostru. Odată plecati am pornit cântând Desteaptate Române.
Noi cei din frunte am intenționat să intram cu coloana pe str. Crinilor ,să ne ducem spre judeteana pcr. Dar si amanuntul adta iti lipseste , str. Crinilor era blocată la jumatatea ei de mașini militare si soldati. Iar ca să poți avea si dumneata un tablou cât mai aproape de ce am trăit noi cei din stradă, iti mai spun ceva . Anume că atunci noi cei din față ,am decis să evităm acel baraj care putea crea victime si neam continuat drumul pana la Piața Decebal si am intrat cu toată coloana pe strada Ursului pe langa fostul Moto -Velo. Așa am ajuns apoi pe bulevardul 23 August de atunci cred ,( Republicii astăzi). Nu are rost să-ți mai spun că in Coroana de Aur , in judeteana de partid era intesat de militari si munitie.
Si ca să respectam un adevar istoric in spatele judetenei de partid erau desfasurate 3 baterii antiaeriene. Sigur ca dumneata nu ști nici câtă armată si miliție era desfasurata in toata acea zonă. Inchei amintindu-ti încă un amanunt . Primul cordon militar pe care am avut inspiratia să-l evitam cu coloana de demonstranti , a fost barajul militar facut la pasajul cfr dinspre
fostul CPL. . Am rugamintea in incheiere ca atunci când vă scapă anumite amănunte, întrebați-i direct pe cei care au participat în stradă nu după perdele.
Pentru că astazi se implinesc 35 de ani de la Miscarea Revoluționară din Bistrița din 22 decembrie 1989 , Multumesc cu Respect tuturor celor care și-au invins teama atunci si ni s-au alsturat.
Vă doresc tuturor Craciun Fericit! Sanatate bucurii si un An Nou 2025 cât mai aproape de ce am sperat noi atunci!
Cel mai bun și plin de omenie primar al Bistriței.
După aceia, aroganta, fudulie, răutate, afaceri, mizerii și mai sles aroganta la aproape toți primari care s au perindat.
Excepție totuși ar fi Pavel P și chiar Moldovan V.
În rest s au instaurat la conducere numai aroganți, încrezuți, mici dumnezei stăpâni absoluți fără sa plece urechea la problemele oamenilor, audiente formale , au distrus orașul pentru îmbogățirea lor.
Speram ca noul primar sa se debaraseze de aceste metehne, de personalul corupt, de șefii care se cred legați de scaun cu orice preț.
Dacă nu, atunci vom avea grija și nou sa ne schimbam.