Cultură

Bisericile de lemn din Bistriţa-Năsăud, în pericol să dispară dacă nu facem nimic să le salvăm

Bistriţa-Năsăud poate intra în atenţia turiştilor dacă promovează un circuit al bisericilor din lemn. Istoricul de artă Vasile Duda spune că deocamdată mai avem cu ce ne lăuda. Una din bisericile care ar merita incluse într-un astfel de circuit este cea din Petriş, comuna Cetate, construită în anul 1770 şi adusă cu căruţa din Ilva Mare pentru ca românii din Petriş să aibă unde se ruga.

Biserica a fost adusă din Ilva Mare în anul 1900. Conform statisticii realizate în anul 1761, anul construirii pare să fie 1748. Totuşi, o inscripţie existentă în partea dreapta pe ancadramentul uşilor împaratesti pomeneşte anul 1778 ca an al înalţării bisericii. Acesta pare însa să fie mai degrabă anul finalizării iconostasului.

Naosul si pronaosul sunt de formă dreptunghiulară, absida altarului fiind decroşată, cu cinci laturi. Exista deschidere între naos şi pronaos. Uşa de intrare este amplasată pe latura estică, anterior mutării fiind pe latura sudică. De asemenea, deschiderile ferestrelor au fost mult lărgite. Nu sunt urme de pictură la interior. Deosebit de valoros este însă iconostasul pictat în anul 1777 de către zugravul Vasilică din Cătina.

Iată ce ne-a spus preotul paroh al Bisericii ortodoxe Petriş, Vasile Tomoroga, despre bisericuţa de lemn din cimitir. „Românii erau foarte puţini şi, pe vremea saşilor, trăiau la marginea satului. Au primit bisericuţa aceasta de la cei din Ilva Mare care şi-au făcut alt Biserica Petris 2lăcaş de cult. A fost adusă cu căruţele din Ilva Mare până aici. Mâna de credincioşi de atunci, 10-15, au pus-o la punct, şi se vede cum arată exteriorul. Este din bârnă de brad. Cu timpul, românii au pus ţiglă. Aici ţinem slujbe de Sfântul Ilie – e hramul bisericii – , şi de 1 noiembrie (Luminaţia -n.r.). E o bisericuţă de cimitir în care ţinem slujbe de câte ori e nevoie”, a relatat părintele care speră ca bisericuţa să fie reparată cât mai curând cu bani de al Institul Naţional al Patrimoniului.

Istoricul de artă Vasile Duda spune că bisericuţa are farmecul ei. „Poate proporţiile nu par să impresioneze aşa cum impresionează cele din zona Maramureşului, dar, dacă intrăm în biserică, avem ocazia să vedem o boltă construită din lemn. În mod normal, bolta semicilindrică e specifică arhitecturii de zid. Prezenţa ei într-o arhitectură de lemn dovedeşte întrepătrunderea între cele două stiluri şi, în acelaşi timp, încercarea imposibilului, să faci lemnul să fie curbat. Acest lucru este extraordinar! La biserica aceasta este probată foarte frumos întrepătrunderea între cele două tipuri arhitecturale. În general, în Ardeal, se întâmplă lucrurile acestea fiindcă arhitectura de zid are o vechime consistentă, iar ahitectura de lemn a mers şi ea mână în mână cu cea medievală. Ar merita inclusă într-un circuit turistic, dar, ca să fie inclusă, are nevoie de mai multe biserici similare ca să avem un circuit tematic. Bistriţa are potenţial în acest sens. Trebuie doar să le punem în valoarea. Maramureşul are deja o poveste pe tema aceasta”,a  spus Vasile Duda.

El a spus că nu doar românii au perfecţionat arhitectura lemnului, ci şi norvegienii. „Şi ei au perfecţionat arhitectura lemnului, şi ai noştri au făcut la fel. Fiecare a utilizat forme specifice, dar tehnica nu poate să nu ne impresioneze”, a spus Vasile Duda.

Pentru restaurarea Bisericii „Sfântul Ilie” din Petriş, Institutul Naţional al Patrimoniului va aloca 400.000 de lei. În judeţ, mai avem biserici din lemn la Albeştii Bistriţei,  Apatiu, Arcalia, Bistriţa, Bidiu, Borleasa, Bozieş, Budurleni, Bungard,  Budacu de Jos, Chiraleş, Coasta, Comlod, Dobric, Dobricel, Dumbrava (Livezile), Fânaţele Silivaşului, Fântânele,  Gersa I, Gledin, Mărişelu, Măgurele, Manic, Moruţ, Orosfaia, Păltineasa, Runcu Salvei, Sălcuţa, Sărata,  Sângeorz Băi, Sângeorzu Nou, Şieu Sfântu, Silivaşu de Câmpie, Spermezeu, Strugureni, Suplai, Şopteriu, Biserica de lemn reformată din Ţagu, Ţâgşor, Ţigău, Vermeş, Zagra şi Zoreni.

La Bistriţa se află vechea biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Căşeiu, judeţul Cluj, care datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea şi are hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. În anul 1998 biserica a fost mutată în curtea Complexului Muzeal Bistriţa. Cu ocazia mutării, biserica a fost restaurată.

Din păcate, Biserica de lemn din Domneşti, comuna Mărişelu, nu mai există. Ea a fost dezafectată în anul 1987. Lemnul din care era construită a fost atacat de o ciupercă, s-a încercat recondiţionarea ei în 1982, fără succes. Biserica avea hramul „Sf.Arhangheli” şi fusese construită în sec.XVIII, fiind transferată din Satu Nou. În prezent în satul Domneşti se slujeşte în fosta biserică evanghelică, cumpărată de la saşi şi resfinţită ca biserică ortodoxă.

De asemenea, vechea biserică de lemn greco-catolică din Poiana Ilvei ce se afla în cimitirul satului, în locul numit Secătura Guzului a fost folosită de sătenii din Poiana Ilvei până la data 20 mai 1904 când a fost demolată şi transportată cu 27 de care spre localitatea Mijlocenii Bârgăului ca de aici să fie dusă mai departe, în satul Ţentea de lângă Chiochiş, căruia i-a fost donată. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1762 şi a fost înlocuită de actuala biserică de zid, greco-catolică, sfiinţită în anul 1903.

Nici Biserica de lemn din Gledin nu mai există. Tradiţia locală păstrează amintirea a doua biserici de lemn ce au existat succesiv în cimitirul vechi al satului. Despre ultima biserică de lemn se cunoaşte faptul că a fost edificată în anul 1853, dar ea a fost înlocuită în anul 1987 de noua biserică de zid, ce a fost sfiinţită în anul 1998 de IPS Bartolomeu. A mai existat o primă bisercă ce a fost clădită pe vârful cel mai înalt al dealului cimitirului vechi, prin anul 925. Se spune că aceasta avea bârne groase din stejar, era acoperită cu draniţe, pregătite din despicături subţiri de brad. Mai prezenta un turn din ce în ce mai subţiat, pe al cărui vârf prelungit stătea neclintită crucea de lemn. În această biserică s-a făcut serviciu divin aproape 300 de ani, moment ce coincide se pare cu refugiul temporar al locuitorilor în Gledinel, urmare a năvălirilor barbare, revenirea fiind forţată de colonizarea saşilor în Batoş.

Şi vechea biserică greco-catolică din Sebiş din comuna Şieuţ a fost demolată. La Prundu Bârgăului, după mărturiile bătrânilor satului, biserica de lemn se afla în locul numit „Secu”. A fost foloosită până la edificarea unei biserici noi, cu hramul „Sfântul Nicolae”, biserică construită din piatră şi cărămidă, prin contribuţia benevolă a populaţiei şi cu ajutorul „fondurilor grănicereşti”, după mărturiile credincioşilor şi înscripţiei care se găseşte pe faţadă şi care menţionează scurt: construită în 1837, renovată în 1879, zugrăvită în exterior în 1973. Urmele acestei bisericuţe din lemn (piciorul sfântului altar) se pot vedea şi astăzi în cimitirul “Ilea”.

Vechea biserică de lemn greco-catolică din Târlişua a fost folosită de credincioşii din sat până în perioada interbelică. Momentul edificării ei nu se cunoaşte cu exactitate. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu o nouă biserică de zid, greco-catolică,ridicată în anul 1936. Hramul bisericii era „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. După construirea noii biserici, vechea biserică a fost demolată, lemnele fiind vândute unor săteni care le-au utilizat la construcţia unor anexe gospodăreşti. În urma inundaţiilor care au afectat satul Târlişua în anul 2006, aceste anexe au fost distruse.

Nici biserica de lemn din Buza Cătun nu mai există. Locuitorii din Făgădauă, aşa cum se numea mai demult localitatea, au renovat biserica din lemn în anul 1927. Nu se cunoaşte exact momentul demolării ei. Ea a fost înlocuită cu o nouă biserică de zid.

Cristiana Sabău

Biserica Petris 3 Biserica Petris 4 Biserica Petris 5 Biserica Petris 6

2 comentarii

  • Pentru a atrage atenţia şi implicit ceva fonduri pentru biserici e nevoie de o re-sfinţire cu tot ce implică acest proces: restaurare, lume multă, sarmale gratis, poze cu politicieni! Radu Moldovan, Ioan Ţintean, Dorin Dobra, Ioan Oltean, Eugen Curteanu, Daniel Suciu, Stelian Dolha, Florin Moldovan, ÎPS Andrei Andreicuţ, Cristian Florian, Dorin Popescu and others like this!

  • Multumesc pentru articol si felicitari ca din cand in cand cineva isi mai aduce aminte de patrimoniu….Tari cu valori net ingerioare fac turism intens si catiga bani frumosi cu care pastreaza patrimoniu si ridica bunastarea localitatilor. Romania insa, tara unde din doi cetateni unul spune la fiecare jumatate de ora „doamne ajuta” nu reuseste nimic …..nimic…..totul se paragineste, se distruge….bisericile mici, de lemn si de piatra nu intereseaza BOR, caci el vrea biserici mari sa vina lumea si sa dea darul…

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.