Cel mai mare adăpost de protecție civilă din județul Bistrița-Năsăud, realizat după toate standardele, este amenajat la subsolul noului corp de clădire al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița și va deveni funcțional odată cu începerea activității de aici.
Potrivit. col. Cristian Bucur, șeful Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, dacă anul trecut în Bistrița erau 19 adăposturi de protecție civilă nefuncționale, între timp trei dintre ele au devenit operative în urma unor investiții.
”Costurile privind operaționalizarea acestor adăposturi de protecție civilă sunt ridicate. Noi vom insista însă în continuare, cel puțin la Primăria Bistrița, pentru a investi în continuare ca să pună în stare de operativitate și anul acesta cel puțin trei adăposturi, ca și anul trecut. Cel mai mare adăpost va fi dat în folosință la Spitalul Clinic Județean de Urgență odată cu inaugurarea noului corp de clădire”, a declarat col. Cristian Bucur într-o conferință de presă ocazionată de bilanțul activității ISU din 2025.
În județul Bistrița-Năsăud sunt în total 65 de adăposturi în orașele Bistrița, Beclean, Năsăud și Sângeorz-Băi.
Dintre acestea, 12 sunt funcționale, 30 parțial funcționale și 23 nefuncționale. Majoritatea celor care nu sunt funcționale nu au filtru de ventilație sau uși etanșe. Adăposturile au între 50 de mp și până la 200 de mp, ceea ce înseamnă că pot încăpea în ele între 50 și 200 de persoane, având în vedere că fiecare om are nevoie de 1mp.
Anul trecut, Curtea de Conturi a dat publicității un raport din care reiese că doar 3,21% dintre români au loc într-un adăpost, în cazul unui atac aerian. Instituția a anunțat că actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict și că legislația existentă trebuie adaptată contextului actual.
Cu 3,21 % dintre romani nu incap in adaposturi nici cei din conducerea tarii, restul sa-si sape bordeie dar sa contribuie intens la mult doritele taxe.
Adaposturile ALA asa se numeau inainte de anii 90 au fost date uitarii.
Ele sunt exact ca si camerele de supraveghere si ceasurile montate pe domeniul public adica trei sferturi nefunctionale.
Mentenanta lor este inexistenta si banii nu se aloca deloc de la un an la altul.
Doar bomba atomica mai face randuiala in tara asta so o exorcizare a societatii romanesti care mai ramane dupa marele dezastru anuntat de fapt in BIBLIE.
Pana atunci spor la SOOPING si la SPA.
Apropo de non funcționalitate ,semnalez că ar trebui revizuite trecerilor de pietoni semaforizate:
_in zona “Big” senzorul de semnalizare a intenției de traversare de pe partea cu biserica Sf.Ana nu funcționează.Dacă nu ai norocul să acționeze cineva pe cel de partea opusă ,semaforul rămâne pe roșu pt pietoni zeci de minute (duminica,de exemplu)
_semaforul de pe Grigore Bălan ,în fața Școlii Gimn.6 rămâne pe verde pt pietoni extrem de puțin timp.Chiar un mers rapid nu te ajută să ajungi pe partea opusă în timp util.
Nu știu cărei instituții trebuie să_i semnalăm neregulile (poliție,poliți comunitară…?)de aceea apelez la ziar.
Cu siguranță sunt și alte nereguli de aceea cred că trebuie revizuite.
De asemenea ,în stațiile de autobuse locale ,orarul autobuselor:panouri electronice dereglate ,oprite.Cele de carton/tablă sunt îndoite ,rupte.
Cred că aceasta este obligația primăriei?!?