”E deschisă sesiunea de finanţare cu granturi norvegiene. Facem evaluare, să vedem în ce măsură am putea obţine finanţare pentru castelul de la Posmuş. Ne încadrăm la granturile mari, numai că suma maximă este de două milioane de euro”, a spus Florin Moldovan.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu a menţionat că se caută soluţii pentru restaurarea castelelor de la Posmuş şi Comlod, obiective care merită să fie reintroduse în circuitul turistic, însă numai cu bani europeni. ”Proiectul Posmuş a plecat de la început cu stângul. Ne tot ferim să vorbim de vechea moştenire, dar aşa e. Atunci s-a mers pe ideea finanţării din fonduri proprii, 6 milioane de euro, o aberaţie. În 2012 s-a aprobat acest proiect de 6 milioane de euro din bugetul propriu în aceeaşi zi în care CJ a aprobat luarea unui împrumut de 10 milioane de lei. O aberaţie fără margini. Proiectul a fost prost făcut, plus că a fost dată o sumă imensă pentru proiectare, peste 100.000 de euro. Ce se dorea acolo n-avea nicio legătură cu realitatea: berării, săli de lectură şi alte locuri de joacă pentru copii. Castelul de la Posmuş este un obiectiv care merită făcut, dar numai din fonduri străine, nu din banii noştri. Fondurile norvegiene sunt o soluţie, dar e foarte greu să găsim o variantă, eventual să desfacem proiectul în două. Căutăm soluţii, la fel şi pentru cel de la Comlod”, a afirmat Popescu.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a preluat în proprietate, în anul 2008, atât castelul de la Posmuş, cât şi pe cel de la Comlod care au aparţinut familiei nobiliare Teleki şi sunt monumente istorice din secolele XVII – XVIII. Ambele sunt într-o stare avansată de degradare.
În februarie 2012, Consiliul Judeţean condus atunci de Liviu Rusu a adoptat un proiect de reabilitare şi restaurare a castelului de la Posmuş, care a aparţinut familiei nobiliare Teleki. Suma prevăzută pentru modernizare era de 6 milioane de euro, bani din bugetul CJ. Proiectul aprobat atunci prevedea construirea unui restaurant de trei stele cu 79 de locuri, alături de o cramă cu 60 de locuri tot de trei stele şi trei locuinţe de serviciu. În proiect erau trecute şi alte amenajări precum sală de lectură cu 26 de locuri, una de conferinţe cu 80 de locuri, opt locuri de cazare în regim de pensiune de patru stele, 44 de locuri de cazare în regim de pensiune de trei stele.
fiecare conducere incearca sa mai ia si ea ceva………asa ca pana la prima mana de moltar pentru refacerea castelelor………se tot fac si refac studiile de fezabilitate….pe bani grei…cine va mai crede………posibil ca atunci cand se va dori cu adevarat refacerea lor sa nu mai ai decat praful de pe toba pe locul respectiv.