Biserica Evanghelică ar putea intra în circuitul turistic internaţional cu bani donaţi de nordici

Documentaţia tehnico-economică a proiectului ”Restaurarea Bisericii Evanghelice C.A. Bistriţa în vederea introducerii sale în circuitul turistic internaţional”, în vederea solicitării finanţării prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014, programul “Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, este gata şi va fi supusă aprobării în plenul Consiliului Local.

Valoarea totală a investiţiei este estimată la 8.638.444,00 lei. Necesitatea implementării acestui proiect decurge din dorinţa de a crea un produs turistic competitiv pe piaţa internă şi internaţională. În urma restaurării, Biserica Evanghelică va fi introdusă în circuitul public şi în toate circuitele turistice locale şi zonale. Perioada de implementare a proiectului este estimată la 20 de luni.

Primăria Bistriţa va depune proiectul pentru a accesa granturi SEE (ţări donatoare Norvegia, Islanda, Liechtenstein). România beneficiază de finanţare în valoare de 20,8 milioane de euro pentru sectorul cultural, din care 16.470.588 euro pentru protejarea şi revitalizarea patrimoniului cultural.

Obiectivul este asigurarea exigenţelor de performanţă de rezistenţă, stabilitate, siguranţă şi confort în exploatare a bisericii, restaurarea arhitecturală, restaurarea componentelor artistice din piatră, picturi murale, vitralii, şi a bunurilor mobile (mobilierului bisericesc, orga, covoare, obiecte bisericeşti) cu caracter de unicat. Scopul investiţiei este ”punerea în siguranţă a acestui monument de interes naţional, protejarea şi punerea în valoare a tuturor valenţelor artistice, în vederea reintegrării în viaţa culturală a comunităţii şi deschiderii obiectivului turismului cultural”.

Lucrările prinse în proiect sunt: consolidarea şi restaurarea bisericii – pereţii de anvelopă, bolta peste tribună, reabilitarea pardoselilor din nava, cor şi galerie, restaurarea celor două portice de intrare, reabilitarea tâmplăriilor şi vitraliilor; restaurarea picturii murale şi componentelor artistice din piatră; instalaţii pentru semnalizarea şi stingerea incendiilor, instalaţii electrice de iluminat şi prize, instalaţii de cureţi slabi (semnalizare efracţie şi amplificare sunet), instalaţii electrice de forţă (încălzire şi orga); restaurarea corpurilor de iluminat, a mobilierului bisericesc (altar, strane, bănci); amenajarea interioară pentru concerte de orgă şi alte manifestări culturale la parterul bisericii, şi expunere la nivelul galeriei; mobilierul restaurat va prezenta publicului larg ceea mai bogată colecţie de mobilier bisericesc săsesc in situ cuprinzând secolele XVI – XIX; amenajarea unor platforme de vizitare şi iluminarea podului; şarpanta gotică peste nava şi cor este unicat, având ceea mai mare deschidere dintre şarpantele păstrate în Transilvania.

Amenajarea funcţională urmăreşte diferite tipuri de folosinţă a sălii bisericii: slujbe religioase cu ocazia sărbătorilor, organizate în corul şi nava bisericii, expoziţie de mobilier bisericesc păstrat preponderent in situ, cu grupuri de bănci şi strane aparţinând breslelor, cum s-au format de-a lungul timpului (expoziţia va fi organizată la parter şi la galerie, cu circuit marcat, vizitare cu sau fără ghid), sală de concerte şi spectacole cu capacitate de 750 persoane (spectacolele se organizează în afara programului de vizitare a bisericii sau a slujbelor).

Navele laterale vor fi ocupate de mobilierul restaurat cu amenajare muzeală, astfel să fie posibilă circulaţia vizitatorilor, respectiv a spectatorilor dacă este cazul. În navele laterale vor remontate băncile grupate ale breslelor, conform amenajării iniţiale, lateral stâlpilor. În aceste bănci se va permite accesul spectatorilor. Pentru încălzirea locurilor din navele laterale se vor utiliza perne electrice. La perete se remontează stranele sculptate, pictate, de preferinţă în locurile iniţiale a acestora. Stranele fiind mai valoroase, nu se permite aşezare spectatorilor. Între strane şi pachete de bănci există loc de circulaţie de cel puţin un flux de vizitatori. Pentru nava centrală există trei variante de mobilare dintre care oportună este considerată variantaîn care băncile lungi restaurate se montează la loc, conform amenajării originale.

Galeria navei va fi amenajată pe ambele laturi cu băncile restaurate, remontate in situ, respectiv o parte din băncile mutate de la parter. Băncile se dispun pe ambele laturi lângă balustrada galeriei. Zonele laterale de lângă pereţi vor fi ocupate cu exponate de obiecte bisericeşti în vitrine şi panouri cu istoricul clădirii, cu istoricul lucrărilor, respectiv expoziţii temporare, organizate după tematică aleasă.

În pardoseala corului sunt înglobate mai multe pietre funerare, care se desfac şi vor fi expuse lângă perete, în jurul altarului. După cercetarea arheologică se vor remonta plăcile de piatră originale şi completate pe strat pietriş şi nisip. Sacristia va fi dotată cu încălzire cu panouri cu infraroşu şi se va amenaja ca o capelă cu 16 locuri, pe scaune, cu masă de altar şi o strană. Aici vor fi expuse statuile restaurate de pe turnul bisericii.

Fiind cea mai mare şarpantă gotică păstrată din Transilvania, vizitarea podului va fi o atracţie turistică de excepţie. Şarpanta reconstruită, consolidată şi reparată în urma incendiului din 2008, va fi vizitabilă prin turnul bisericii, cu care comunică pe un gol de uşă. Pentru vizitare se propun platforme la diverse nivele şi scări din lemn, respectiv iluminat secvenţial cu reflectoare. Vizitarea podului se va face numai în grupuri organizate şi supravegheate de un ghid. Pentru exploatarea podului în condiţii de siguranţă, cu ocazia executării lucrărilor se va ignifuga din nou toată şarpanta peste navă şi cor.