Gunoaiele. Încă o campanie inutilă

Problema curăţeniei sau, mai precis, a mizeriei se rezolvă într-un singur fel: nu prin vorbărie, nu prin campanii de conştientizare, prin amenzi mari date oricui nu înţelege să respecte regulile convieţuirii, indiferent că e om de rând, om de afaceri sau om politic. Ai aruncat ţigara pe jos, plăteşti de te ustură buzunarul!

De când cu scandalul copiilor luaţi de la familia Bodnariu, am aflat şi noi, românii, că există în lumea aceasta Barnevernet, Serviciul pentru Protecţia Copilului din Norvegia care funcţionează pe principiul “stat în stat” după legi bine definite care îi permit să ia inclusiv copilul premierului dacă micuţul are parte de rele tratamente. Din câte am înţeles eu, acolo lucrează o armată de specialişti care se oferă să-i înveţe pe părinţi cum trebuie să procedeze în cazul în care au parte de copii dificili, le oferă suportul necesar să depăşească perioadele grele, iar abia apoi, dacă văd că nu se întâmplă nimic bun, scot copiii din familiile incapabile să-i educe. În sinteză, funcţionează pe principiul: „nu ştii, te învăţăm, nu poţi, te ajutăm, nu vrei, te obligăm”.

De o astfel de instituţie are nevoie şi România. Noi avem o grămadă de legi prin care ne protejăm teoretic mediul, dar niciuna nu e aplicată. Aşa cum bine se ştie, cei care ar trebui să-i amendeze pe oamenii care fac mizerie sunt primarii. De cele mai multe ori nu o fac pentru că la ţară, mai ales, orice om amendat de primar e un votant pierdut. Anul acesta fiind unul electoral, cu atât mai mult niciun cetăţean nu va fi amendat de primar care mai are câteva luni de mandat după care soarta lui depinde de votul fiecărui om. Sunt puţini cei fermi pe poziţie. Cei mai mulţi strâng din dinţi şi adună gunoiul cu cine pot, însă aceasta este o poveste fără sfârşit. Nici nu au terminat bine de strâns, că totul e la loc. Vine Garda de Mediu, le arde câte o amendă edililor, dar ei nu plătesc din buzunar, ci de la bugetul local, adică tot din buzunarul altora. Una peste alta, efectul aplicării legilor este echivalent cu zero barat. Oamenii vor continua să arunce fiindcă primarii nu îi amendează, primarii vor plăti amenzi fiindcă nu dau bani de la ei din buzunar. Toată lumea se preface implicată, rezultatele sunt nule nu de ieri, de azi, ci dintotdeauna, aşa cum lesne se poate observa.

Dacă România ar avea un fel de „Barnevernet al mediului”, cu specialişti care să le explice oamenilor ce se întâmplă cu natura pe care noi o batjocorim, care să le arate cum să depoziteze deşeurile selectiv în containere, care să-i ajute să o facă o anumită perioadă de timp până fiecare ar înţelege de ce e bine aşa şi nu altfel, eu cred că mult mai multă lume şi-ar schimba atitudinea. Fireşte că o adevărată revoluţie ar fi dacă cei ce refuză să facă asta s-ar trezi amendaţi usturător şi nu cu plata de bunăvoie, ci cu luat bani din conturi. De exemplu, dacă eşti fermier din Cuca Măcăii şi ai aruncat moloz din grajdul demolat lângă Someş, când te duci să scoţi banii de la APIA, vezi că-ţi lipseşte o mie de euro. „Barnevernetul mediului” îţi trimite o scrisoare acasă şi îţi spune că, data viitoare când ai de aruncat moloz, să suni la un anumit număr de telefon şi, pentru 20 de lei, cineva îl le va duce la groapa de gunoi ecologică. Lecţie mai bună ca asta nu cred să existe. Sunt convinsă că şi cel mai primitiv om de pe planetă, care nu are nici o noţiune legată de ecologie, dintr-o dată înţelege că trebuie să-şi schimbe obiceiurile dacă nu vrea să rămână la infinit fără bani.

Acestea fiind zise, cred că s-a înţeles că nu dau doi bani pe campanile de salubrizare sau de informare. Mai ales ultimele sunt complet inutile chiar dacă sunt implicaţi în ele preoţi, profesori, primari. Cei care aruncă mizerii nu participă la ele, fiţi siguri. Ceilalţi nu vor deveni “turnători” ai celorlalţi fiindcă, la români, există un soi de convingere păguboasă că nu e bine “să-i faci rău” altuia denunţându-l când încalcă legea şi că nu e treaba ta ce fac alţii. Astfel de idei sunt adânc impregnate în mentalul nostru colectiv, întreţinute de biserică, de toţi cei chemaţi astăzi la 12.45 să se implice ca să arate că le pasă, vezi Doamne!

În opinia mea, politicienii ar putea arăta că le pasă într-un singur mod: să iniţieze o lege pentru înfiinţarea unui “Barnevernet al mediului”, instituţie care să nu aibă mamă, să nu aibă tată politic, să nu-i pese cum îl cheamă pe primar, nici pe preşedintele CJ sau pe liderul nu ştiu cărui partid, să nu ştie ce firmă finanţează partide şi ce firmă nu, să amendeze fără milă şi să adune sume exorbitante la buget din care să se facă împăduriri, regularizări de râuri, amenajări peisagistice, tabere gratuite pentru copii în care ei să se bucure de frumuseţile naturii. Sunt convinsă că toţi oamenii de bun simţ din această ţară vor fi de acord şi că numărul nesimţiţilor va scădea treptat până vom ajunge să avem râuri ca în Austria şi privelişti ca în Elveţia.

Campaniile de informare, acţiunile de salubrizare şi tot ce ţine de acest registru sunt o mare pierdere de vreme şi un consum inutil de resurse, ca să nu spun că e o campanie electorală mascată. Mi-e silă de toate! Aşa că eu, una, nu voi aduna gunoaie aruncate de alţii pentru simplul motiv că alţii nu trebuie să adune gunoaie aruncate de mine.

Nu mă voi erija nici în educatorul maselor de nesimţiţi şi nici nu mă voi transforma în „vânător” de oameni care aruncă gunoaie aiurea câtă vreme sunt bun contribuabil şi plătesc bani ca să funcţioneze statul român cu toate instituţiile lui. În secolul în care avem internet gratuit şi camere la fiecare casă mai de Doamne ajută nu văd de ce statul pe care eu îl plătesc să funcţioneze nu poate să investească în sisteme moderne de supraveghere ca să aibă probele necesare să-i dovedească pe nesimţiţi până în pânzele albe.

Dacă statul e incapabil de orice, atunci să nu ne mai ceară bani, să se desfiinţeze şi ne descurcăm fiecare pe cont propriu!