(FOTO) Înalt Preasfinţitul Andrei Andreicuţ a vizitat campusul Asociaţiei Tăşuleasa Social din Munţii Bârgăului unde a discutat cu preşedinte organizaţiei, Alin Uhlmann Uşeriu, despre proiecte comune. Întâlnirea a fost facilitată de prefectul Ovidiu Frenţ, el însuşi voluntar al Tăşuleasa Social, iar la ea au participat prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, protopopul Alexandru Vidican, subprefectul Ciprian Ceclan-Oprea, stareţul Mănăstirii Nuşeni, părintele Paisie Iloaie, şi alţii.
Iată ce a scris pe Facebook prefectul care a postat şi câteva fotografii de la această întâlnire:
„Cred că, deși nu am intrat încă în Anul Centenarului, este momentul să ne unim toate forțele și toate energiile pozitive pentru lucrurile importante care ne privesc și ne responsabilizează. Printre acestea sunt și cele de preocupare activă pentru munte și pădure, pentru un mediu curat și sănătos, pentru formarea tinerilor voluntari și educarea tuturor generațiilor în respectul față de natură. Aici este nevoie de implicarea familiilor, a instituțiilor (mai ales a școlii), a ONG-urilor dar și a bisericii.
Salut prezența ÎPS Andrei în centrul de greutate al acestor preocupări, Tășuleasa Social, unde am avut bucuria să conectez doi oameni dragi mie și foarte influenți în domeniile lor care au discutat despre activități comune pentru reușita proiectelor sociale și de mediu care, sunt convins, vor face mai frumoasă viața celor care locuim în această parte a unui glob tot mai agitat, mai nesigur și mai fierbinte, in all means…”, a scris prefectul Ovidiu Frenţ.
Ovidiu Frenţ a mai adăugat că „slujba de la Mănăstirea Piatra Fântânele, unde maicile educă și îngrijesc copiii săraci din zonă, a avut ca și punct culminant un cuvânt de învățătură despre importanța demografiei și educației pentru noi ca și țară”.
„Nimic nu e întâmplător! 
„, a scris el.
Sincer, ce poate să iasă din înteracţiunea între două organizaţii sociale a căror bază şi principii de funcţionare sunt total diferite, prima Tăşuleasa bazându-se pe voluntariat, participare individuală a doua mai degrabă pe obligativitatea înrolării în norme prestabilite?
Ambele utilizează interacţiunea cu oficialităţile pentru a-şi mări vizibilitatea, iar oficialităţile utilizează ambele organizaţii pentru a-şi mări capitalul electoral şi de imagine în rândul electoratului.
Prima Tăşuleasa face educaţie ecologică , pentru că sunt noţiuni de protecţie a naturii , respect faţă de natură, a doua B.O.R face un gen de pseudoeducaţie, copiii formaţi de măicuţe vor avea sechele emoţionale şi raţionale în câţiva ani. Ba anticipez foarte real, unii vor putea acţiona B.O.R pentru abuzuri suferite din partea măicuţelor(bătăi, trageri de urechi, etc) ca şi metode de educaţie prin puniţie. Metode tradiţionale , s-au văzut şi în alte societăţi aceleaşi paternuri.
Biserica are un potenţial mult mai mare pentru educaţie, dacă ar vrea să o facă, are asseturi practic în orice sătuc şi cătun din România, dar cu greu mobilizează pozitiv energiile oamenilor, prin definiţie socială, ziua destinată activităţilor religioase e o zi de odihnă.
Dar cum să faci educaţie într-o societate unde până şi manualele sunt un lux??
În Județul BN sunt câțiva preoți deștepți care n-au avut nicio șansă de plasare sus, pe orbita ecleziastică, pentru că ei nu s-au „conectat” la Mănăstirea Secu.
Care cunt? Nişte nominalizări, vă rog!
Cuviosul Ioan Aurel Rus