Tot mai mulți fermieri apelează la cea mai simplă metodă de distrugere a resturilor vegetale: arderea miriștilor. Soluția este preferată de fermieri, deși bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) pentru accesarea subvențiilor stipulează că nu trebuie arse miriștile și resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor.
Avantajele incendierii resturilor vegetale sunt: eliberarea rapidă a terenului și fără costuri suplimentare; distrugerea rezervei de agenți patogeni prezenți în stratul superficial al solului (diferite forme de rezistență a principalelor micoze, diferite specii de insecte ce iernează în sol); distrugerea rezervei de semințe de buruieni prezente pe sol.
Cu toate acestea, prin arderea miriștilor și a resturilor vegetale (cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, răpită, inclusiv iarbă rămasă după cosirea pajiștilor etc.) se distruge și materia organică din sol și este poluată atmosfera.
Conform ”Ghidului pentru agricultorii care solicită plăți pe suprafață privind respectarea bunelor condiții agricole și de mediu” (GAEC) nu trebuie să arse miriștile și/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor. Dacă fermierii nu respectă această condiție, li se vor aplica reduceri și excluderi la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancțiunilor pentru nerespectarea GAEC.
Incendierea miriștilor poate duce de multe ori la izbucnirea unor incendii de amploare și chiar la pierderi de vieți omenești. Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, autoritățile amintesc faptul că potrivit OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, este interzisă arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Nerespectarea acestei prevederi legale se sancţionează cu amendă contravenţională al cărei cuantum este cuprins între 3.000 – 6.000 lei pentru persoane fizice şi respectiv între 25.000 – 50.000 lei pentru persoanele juridice.
De asemenea, conform Hotărârii Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.
În condiţiile în care este necesară arderea miriștilor pentru combaterea dăunătorilor și au fost obţinute aprobările prevăzute de legislaţia în vigoare, arderea vegetației uscate se face cu respectarea următoarelor măsuri: condiţii meteorologice fără vânt; parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 hectare, prin fâşii arate; izolarea zonei de ardere faţă de căile de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; asigurarea, până la finalizarea arderii, a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii; asigurarea, pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 hectare, a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare și asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 hectare, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire.
Să mai spunem că între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Gardă Națională de Mediu și Agenția de Plăți Intervenții pentru Agricultura există un schimb de informații privind acțiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiții agricole și de mediu referitoare la arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil și la arderea pajiștilor permanente. Monitorizarea în sistem integrat urmărește creșterea eficienței acțiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicita sprijin financiar din fonduri europene și naționale a bunelor condiții agricole și de mediu referitoare la arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe teren arabil și la arderea pajiștilor, protejarea mediului împotrivă poluării și prevenirea incendiilor.
Din păcate însă ori nu se dau deloc amenzi, ori se dau foarte puține așa încât metoda se practică în continuare peste tot în județ.
Ei nu ies din birouri sau poate sint ingropati in birocratie. Oricum lipsa de educatie si lipsa de bunul simt a omeniilor care aprind vegetatia este destul de mare si ar trebui cam o persoana la fiecare sat sau cartier sa le opreasca pe toti.
Plus cite o alta persoana la fiecare 50 de hectare de teren care optreste fenomenul de a arunca deseuri peste tot.
Sateni din Cusma de exemplu fac eforturi uriase sa duca deseuri pe pasune si spre dealul negru.
Cu cit creste numar de drumuri amenajate si de asfalt in paduri, cu atit ei fac eforturi mai mari se duca deseuri mai departe in peisaj. Am observat doua locuri si pe linga traseu Via Transilvanica care fac reclama „buna” pentru turism de deseuri.
Ieri la intrarea la Valea Mariei la pod, dupa Valea Mare de exemplu a fost si probabil va fi pentru mult timp de admirat o gramada de fosti pereti izolati cu polistiren, amestecat cu rigips si tapet albastru.
Frumos. Asemenea exemple gasesti peste tot si pana in virful muntelor unde turisti isi lasa PET-uri sau faimose conserve de carne.
Ne plingem dejaba dupa administratie de mediu, ca practic ei ori sint prea putini sau nu au habar ce sa intimpla in afara birourilor lor.
Trebuie inceput cu masuri drastice si exemplare.
Adevaratii dusmani ai Romaniei , sunt doar poporul roman si Administratia in toata nemernicia ei !!!
John esti un impostor de nebagat in seama. Grija ta este sa dai in cei carora le pasa cu adevarat de cum arata MEDIUL. Esti un jalnic postac de doi bani !
ai cam luat-o pe miriște !