Pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit și Înaintemergătorul Domnului. Este cel care L-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan și a pregătit oamenii pentru venirea Mântuitorului.
Sfântul Ioan este considerat protectorul pruncilor și al sănătății, dar și un simbol al curățării sufletești și al începutului. Sfântul Ioan Botezătorul simbolizează pocăința și curățirea sufletului – mesajul său central a fost: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor”, smerenia – el spune despre Hristos: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez”, ascultarea de voia lui Dumnezeu, chiar cu prețul vieții (a murit martir).
Este considerat ocrotitor al celor botezați, al copiilor și al familiei. Ziua de 7 ianuarie este văzută ca un moment de început spiritual, de îndreptare și reînnoire sufletească. În unele zone, oamenii se stropesc reciproc cu apă, un simbol al purificării, sănătății și al belșugului pentru noul an.
Cei care poartă numele Ion sau derivate (Ioan, Ionel, Ionela, Ioana, etc.) sunt simbolic stropiți cu apă sau duși la râu pentru a fi uzi, ca semn al purificării și norocului.
Se obișnuiește să se organizeze mese în familie și să se ureze „La mulți ani!” celor care își sărbătoresc onomastica. În România sunt peste 2 milioane de persoane cu nume legate de Ioan/Ion, Ioana, etc. Se spune că dacă cineva este vesel de Sfântul Ion, va avea un an bun; iar cine este trist – va fi așa tot anul.
Această sărbătoare marchează finalul ciclului marii sărbători a Nașterii Domnului și a începutului de an religios.
Din 2024, 7 ianuarie este declarată zi liberă legală în România.
IPS Andrei, la hramul Bisericii ”Sf. Ioan” din Bistrița
IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica ”Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din Bistrița (str. Mărăști), care își serbează hramul.
Ioan Botezătorul nu a fost un om al confortului, ci al adevărului. A ales pustia în locul palatelor, simplitatea în locul slavei și ascultarea de Dumnezeu în locul aplauzelor oamenilor. Viața lui ne arată că valoarea unui om nu stă în cât de mult este văzut, ci în cât de credincios este chemării primite.
Ioan nu a căutat să fie în centru, ci a avut curajul să spună: „Nu eu sunt Lumina, ci doar un glas care o vestește.” Prin aceasta ne învață smerenia adevărată – aceea care nu se micșorează, ci Îl face pe Dumnezeu mare. El a pregătit drumuri în inimile oamenilor, chemând la pocăință, la curățire, la o viață trăită cu sens.
Într-o lume a compromisurilor, Ioan Botezătorul rămâne un exemplu de verticalitate. A spus adevărul chiar și atunci când l-a costat libertatea și viața. De aceea, el rămâne un model pentru părinți, pentru tineri și pentru toți cei care doresc sănătate nu doar a trupului, ci și a sufletului.
Astăzi, viața lui ne motivează să trăim curat, să fim curajoși și să nu ne temem să fim „glasul” binelui într-o lume care are nevoie disperată de lumină.