Parcul Naţional Munţii Rodnei este al doilea parc naţional din ţară cu o suprafaţă de 47.177 ha. El se întinde de la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de aproximativ 55 km (de la Pasul Şetref până la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime de 25 km, de la Pasul Prislop până în localitatea Valea Vinului – judeţul Bistriţa Năsăud.
Din punct de vedere administrativ, suprafaţa parcului se întinde pe raza judeţelor : Bistriţa-Năsăud – 80% şi Maramureş – 20%, fiind înconjurat de o „salbă” de 17 comune limitrofe. Deşi Bistriţa-Năsăud ar trebui să fie poarta principală de intrare în parc, acest lucru nu se întâmplă, raporturile fiind inversate. 80% dintre turiştii care au vizitat parcul anul trecut au preferat să intre în el prin nord, zona Borşa (Maramureş) şi abia 20% prin sud, respectiv prin Telciu, Romuli, respectiv Năsăud, Rebrişoara, Sângeorz-Bai, Anieş şi Rodna.
Aşadar, avem o problemă gravă care spune ceva despre felul absolut aiurit în care autorităţile din acest judeţ tratează turismul. Deşi Parcul Naţional Munţii Rodnei e aproape în totalitate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, ori nu ştim, ori nu vrem să exploatăm în folosul nostru această bogăţie a naturii. Primăriile care deţin păduri în aria protejată nu fac decât să se plângă de ani întregi că nu pot tăia lemne în loc să pună umărul şi să dezvolte infrastructura turistică şi să facă programe coerente pentru vizitatori.
Turismul e lăsat la mâna unor proprietari de pensiuni care fac piscine în vârf de munte şi se dau de ceasul morţii să organizeze nunţi pentru localnici.E mai mult decât evident că niciun turist interesat să o ia ziua pe crestele munţilor nu va sta să suporte manele cântate toată noaptea de te miri ce formaţii dubioase.
Pe de altă parte, avem nenumărate structuri şi organizaţii turistice total nefuncţionale, diverse persoane care ocupă posturi despre care nu ştiu nimic, tone de hârtie consumată aiurea pe planuri desenate, în timp ce 80% dintre turişti asociază Parcul Naţional Munţii Rodnei cu Maramureşul şi Borşa.
Potrivit Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei în aria protejată sunt 19 trasee turistice şi încă două tematice care se întind pe 374 de kilometri. Le vedeţi promovate pe undeva cu fotografii şi filmuleţe ca să nu mai poată turistul de nerăbdare să vină să le vadă cu ochii lui? Nici vorbă de aşa ceva. Cele 17 comune din Bistriţa-Năsăud care se află pe raza parcului nu au ele însele un site, cu atât mai mult să aibă unul comun în care să se promoveze. Pagina de internet a APNMR nu se pune. E un fel de arhivă în care trebuie să cauţi documentele cu lupa dacă ştii unde. Nu se pune nici site-ul CJ sau al Prefecturii, plin cu fotografii despre cei aflaţi în funcţii în loc să fie o carte de vizită a ceea ce avem mai bun şi mai frumos aici.
În curând vor înflori din nou narcisele sălbatice de pe Masivul Saca. Singurele ştiri pe care le vom afla despre acest subiect vor fi cum le-au păzit jandarmii montani. Bistriţa-Năsăud nu s-a deranjat să participe la niciun târg turistic. Nu avem nimic de promovat, ca de obicei, noi facem planuri şi strategii. Între timp, pensiunile din Maramureş fac bani, judeţul înfloreşte. Unii chiar se pricep.
Cristiana Sabău
Pai daca de 24 de ani nu au fost instare sa faca drumul , oltean, raducu, rusu nu au facut nimic, si acum raducu ne tot amageste ca va face drumul, alt mincinos
Doamna Cristina,
Aveti si nu aveti dreptate: accesul vizitatorilor pe partea de nord a parcului National nu e dictat de criteriul de suprafata, ci de posibilitatea de acces la principalele obiective turistice si peisagistice ( Lacul Iezer, Vf Pietrosu, Cascada Cailor, Lacul Lala s.a) si de timpul necesar pentru a ajunge la acestea. Relieful si peisajul este mult mai spectaculos in partea de nord a PNMR, fapt care explica interesul turistilor.
E-adevarat ca o strategie inteligenta si o preocupare atenta pentru o dezvoltare durabila, ar putea promova mai eficient zona parcului din partea judetului BN, insa preocuparea constanta a edililor e cum sa taie ultimele ramasite de padure care au mai ramas atarnate pe acoperisul Muntilor Rodnei. Poate ca intr-o zi vor reusi si asta in ciuda opozitiei dvs si a celor care tin la aceste valori…. pentru ca sunt tenaci si consecventi (ca boii ). Atunci suvoaiele de apa se vor rostogoli pe versantii repezi, pe drumurile de TAF, aducand aluviuni si rupand poduri si casele din aval.
Iar noi, ne vom mira si minuna ascultandu-l pe PRIMAR flancat de 2-3 agenti economici , explicandu-ne cum ,,incalzirea globala” (venita, nu-i asa, de la americani si occidentali?) determina aceste dezastre.
Si vor conchide ca tot acei agenti economici ( gen Frasinul sau Miss Grup ) merita sa reabiliteze drumuri rupte , diguri, si asta fara licitatii corecte, intrucat, nu-i asa, e STARE DE URGENTA ( un fel de cod rosu , dictat de un Dragnea, sau de ce nu, Moldovan? )
Aveti perfecta dreptate. De unde te lasa masina ajungi in doua ore la cabana meteo de la Iezer sau cu anticul telescaun ajungi in mai putin de o ora in saua Gargalaului. Din partea noastra drumurile de acces sunt mai proaste si mai lungi. De drumul peste pasul Rotunda se tot vorbeste in strategiile judetului de 50 de ani si il vom lasa mostenire urmasilor tot in strategii. E de asemenea adevarat ca obiectivele dinspre Borsa sunt mai spectaculoase. Spre Saca am pornit de doua ori si m-am ratacit in lipsa marcajelor.
Din pacate aveti dreptate si cu agentii economici. Nu stiu de Miss dar de Frasinul am auzit numai lucruri rele.
Parcul Național Muntii Rodnei trebuie privit ca o arie protejată unitara (parc național) chiar daca se intinde pe teritoriile a două județe: Bistrița-Năsăud și Maramureș. De altfel, Administratia Parcului National Muntii Rodnei (APNMR) se afla atat la Rodna in judetul Bistrița-Năsăud cat si la Borșa, Jud. Maramureș. Turistul care vine in Muntii Rodnei este in primul rand iubitor de natura. Faptul ca mai multi turisti intra in Muntii Rodnei pe la Borsa este mai putin relevant. Oricum cele mai multe trasee turistice nu tin seama de delimitarile administrativ-teritoriale. Este la fel de important sa urci pe varful Ineu ca si pe Pietrosul Rodnei, fiecare oferind o diversitate floristica si faunistica aparte. Si fiindca veni vorba de diversitatea floristica, exista o lucrare a regretatului profesor Livius Gubesch, intitulata „Excursii botanice în Munţii Rodnei” aparuta in revista „Natura” seria biologie-nr. 3/1968. In aceasta lucrare sunt prezentate speciile de plante din Muntii Rodnei cu perioada lor de inflorire, intre care si narcisele sălbatice de pe Masivul Saca.
Nu ştiu dacă e chiar atât de puţin important. Intrările sunt cele presărate cu pensiuni, Maramureşul are multe, la noi e cam săracă oferta. Nu aş lua în calcul pensiuni unde se duc maneliştii să facă baie.
ROMANIA, deci este un parc național, oricine poate să meargă oriunde, oricand si cum vrea!!
Cu asemenea politruci care s au parindat din 89,am ajuns pe ultimul loc in Ardeal la capitolul turism si nu numai .Astia n au facut nimic pentru judet ci dimpotriva au distrus tot.
Lăsaţi că luase PD la fel de mult şi l-a condus minunat cu domnul Marinescu şi apoi cu Liviu Rusu.
Eu nu fac decât să vă aduc aminte că acest judeţ a existat şi înainte de anul 2012. Chiar atât de amnezici să fim?
… îi destul de simplu: numa’ gândiţi-vă cum sună Borşa, Maramureş şi cum sună Rodna sau Şanţ, Bistriţa – Năsaud, ş-apoi se înţelege care-i treaba cu turismu’
Daca va inchipuiti ca Borsa e ,,perla turismului transilvanean” – asa cum scrie pe obeliscul de la intrarea in oras, va inselati amarnic.
DN 18 e numai bun pentru offroaderi si atv isti, de fapt singura specie nepericlitata de aici , alaturi de cocalarul picnicar si ghiolbanul cu drujba.
Asta explica intrucatva si de ce turistii ,,ezita” atunci cand vine vorba de a-si petrece sejurul in Borsa: e simplu, ei nu vin pentru mancare si somn ci pentru alceva.
Iar daca in acel loc in care cauta floarea de colt, rhododendronul si capra neagra ei gasesc ,,speciile/ specimenele” mai sus enumerate, se lecuiesc pe data iar in sezonul urmator vor lua drumul strainatatii (ca-i mai ieftin si mai sigur ).
O, era sa uit de o ,,specie” ce se pastreaza constanta , atat ca numar cat si la nivelul IQ : Primarus Rodneana, care are mai multe subspecii sau varietati raspandite in toate unitatile administrativ teritoriale din jurul parcului: borseneana, romulica, szantzerii, nasaudeana, maierus s.a .
Insa au o caracteristica comuna:se pricep la toate iar deciziile luate de ei urmaresc cu predilectie bunastarea lor si a celor ce-i finanteaza , concomitent cu defrisarea padurilor, secarea apelor, vanzarea pasunilor.
Borsa ca si oras nu poate fi comparat cu Bistrita. Trecind prin Borsa nu ai senzatie ca vrei se ta opresti de cit mai degraba se te scapi de locul.
Verzantul nordic muntiilor Rodnei este mai abrupt si mai interesant iar acesul exista si de pe partea noastra si binemarcat. Dealtfel exista harti si GPS de mult.
Din pacate trebuie sa spun ca nu este o idee foarte stralucita nici sa se promoveze acesul si nici construirea straziilor prin pasul rotunda pentru ca deocamdata doar aduce poluatori sticle de plastic si alte ramasite ale „turistiilor” ne-educati. Si asa gasesti sticle de plastic si deseuri pana in virful muntelui si ar fi cazul inchiderea acesului complet pana se va dezvolta spiritul civic si omeni obisnuiesc sa numai lasa gunoile oriunde le scapa din mana.
La pasul rotunda se gasesc ceva copaci larita foarte vech direct linga drum si imi este frica ca la o construire de drum acollo ele vor fi sacrificate sau tratate cu nepasare. Acesti copaci probabil au citeva sute de ani si nu prea am vazut in alta parte asa frumosete.
Si sincer nu cred ca ar fi un obiectiv important dezvoltarea turismului in amanunt cind inca nu exista infrastructura generala. Risipa asta se poate vedea si la capatul de Cusma udn de ani de zile este asfaltat 1/2 de drum pe citva sute de metri si inainte si dupa drum de pietre.
Mai departe puteti sa va uitati ce efecte ai avut „amenajari” de valea de la Budacul de Sus spre hidrocentrala (austriaca?)
Acollo nemernici au amenjat un drum si pe linge el cite 200 metri latime au distrus cam tot peisaj natural cu buldozer.
Ma tem ca asta este modelul urmarit si pentru drumul care de la bariera trece spre Cusma/Bistrita Birgaului si pentru durmul la pasul rotunda.
Mai bine lasati drumurile asa cum sint de cit sa faceti aces mai usor pentru cei care lasa doar gunoile unde trec pana se va civiliza omul.