Actualitate

Bistriţa-Năsăud are 88.620 utilizatori de Facebook. La Bistriţa locuiesc mai mult de jumătate

Facebook împlineşte zece ani de existenţă. Reţeaua de socializare se bucură de succes şi în Bistriţa-Năsăud unde sunt 88.620 de utilizatori. Bistriţa conduce în top cu 54% dintre ei, municipiul reşedinţă de judeţ fiind urmat, în clasament de Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Maieru.

Potrivit Mediafax, Facebook are 1,23 de miliarde de utilizatori activi pe lună, aproape cât populaţia Indiei, cea de-a doua cea mai populată ţară din lume după China. Dintre aceştia, 76,8% se conectează pe Facebook de pe un dispozitiv mobil, precum un smartphone, şi 61,5% se conectează la reţeaua de socializare în fiecare zi.

Potrivit Facebrands.ro, Bistriţa-Năsăud deţine 1,34% din totalul utilizatorilor de Facebook din România, respectiv 88.620. Şi-au trecut ca oraş de domiciliu Bistriţa 48.000 de utilizatori, respectiv 54,16% din totalul acestora, urmează Becleanul cu 4600 – 5,19%, Năsăudul cu 3800 – 4,29%, Sîngeorz-Băi cu 1760 – 1,99%, Maieru cu 980 – 1,11%.

Facebook, considerată în momentul de faţă cea mai importantă reţea de socializare din lume, împlineşte marţi zece ani de la lansare, o vârstă a maturităţii, dar totuşi un moment dificil pentru acest site care se luptă să îşi păstreze utilizatorii tineri, informează CNN.

Până la apariţia Facebook, nimeni nu folosea cuvântul „prieten” (friend) ca verb („to friend” este folosit de vorbitorii de limbă engleză cu sensul de „a se împrieteni”). Acum, nu este nimic ieşit din comun ca utilizatorii platformei să roage pe cineva să îşi spună numele pe litere pentru a se împrieteni pe Facebook. Pe de altă parte, toată lumea vrea să fie popular. De aceea, unii utilizatori adună „prietenii” ca pe jetoanele de poker, cu toate că nu îi cunosc sau poate sunt cunoştinţe foarte îndepărtate cu aceştia. Nimeni nu are în realitate 583 de „prieteni”. „Prietenul” Facebookului a fost înaintaşul „followerului” de pe Twitter, de aceea utilizatorii acestor platforme seamănă de cele mai multe ori cu membrii unui adevărat cult.

Totodată, s-ar putea spune că „Facebook a dat, Facebook a luat”. Aşa se face că utilizatorii care s-au săturat de opiniile politice ale unui „prieten” pot foarte uşor să se „des-prietenească” (unfriend). Prin opţiunea „des-prietenire”, Facebook a creat o nouă „scurtătură” pentru a renunţa la o prietenie sau la o cunoştinţă. Este mult mai uşor să se spună „Mă des-prietenesc de Bob” decât „Nu voi mai fi prieten cu Bob pentru că mă enervează contemplarea lui zilnică”. „Des-prietenirea” de cineva este considerată un pas mult mai drastic decât blocarea unui utilizator sau reducerea numărului articolelor publicate de acesta. Termenul a fost adăugat în argoul profesional de New Oxford English Dictionary, care a desemnat „unfriend” ca fiind cuvântul anului 2009.

De asemenea, în urmă cu câţiva ani, „statut” era o modalitate de a măsura rangul profesional sau social al unei persoane. Apoi, Facebook a început să le ceară utilizatorilor să îşi publice „updates/ noi informaţii” privind activitatea lor şi, dintr-o dată, „updatarea statusului” (actualizarea stării) a însemnat mai mult decât schimbarea domiciliului într-un cartier mai bun.

Una dintre cele mai aprinse dezbateri pe Facebook a fost introducerea butonului „îmi place” (like), care a apărut în 2009 şi, curând, a fost preluat de diferite site-uri. Deodată, utilizatorii puteau aproba actualizările, glumele şi pozele altor utilizatori cu copiii lor, pisicile şi câini etc. Astfel, nu a durat mult până când utilizatorii au cerut introducerea comenzii „nu îmi place” (disike). De asemenea, Instagram, Pinterest şi alte reţele de socializare au adoptat modelul comenzii „îmi place”, deşi au ales să apeleze la un model în formă de inimă. Toate acestea au condus la folosirea expresiei „i-am dat like”, în timp ce utilizatorii au început să strângă „like-uri” ca o metodă de măsurare a popularităţii şi angajamentului.

Ciudatul „ciupeşte” (poke) a fost unul dintre elementele pe care Facebook le-a folosit în perioada sa timpurie. Nimeni nu a ştiut cu exactitate care este sensul lui, chiar şi Mark Zuckerberg spunând la un moment dat: „Am crezut că va fi cool să existe un element fără un specific anume”. Unii au înţeles acest „ciupeşte” ca pe o invitaţie la un flirt online sau chiar la o întâlnire în lumea „nevirtuală”. În mod uimitor, „ghiontul” este încă activ pe Facebook, dar este folosit mai mult în mod ironic.

„A distribui” (share) pare un cuvânt mai folosit în anii de şcoală, atunci când materialul didactic nu era suficient. Apoi, apare Facebook, şi toată lumea – nu doar cei generoşi – devin „distribuitori”. Comenzile de „distribuire” au apărut pe toate site-urile. „Share This. Tweet This! Pin This! Snap This!”.

De-a lungul anilor, Facebook a încurajat „vizitatorii” profilului unui prieten să îi scrie acestuia pe „perete” (wall). Ideea „peretelui” a fost considerată ciudată în acel moment când alte reţele de socializare doar promovau anumite pagini. În 2011, Facebook a înlocuit „peretele” cu actuala formă numită „cronologie” (timeline), care afişează actualizările în ordine cronologică.

Răspunsul ambiguu „Este complicat” (it’s complicated) la întrebarea „Care este situaţia ta amoroasă?” se poate aplica aproximativ tuturor persoanelor romantice care nu sunt nici singure, dar nici căsătorite, această sintagmă stârnind şi interesul multor utilizatori. Nu trebuie uitat cuvântul „etichetare” (tag), care ar putea deveni următorul „ciupeşte”.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.