La Bistrița a fost vernisată expoziția „Brâncuși, Calea spre Lumină – între Pământ și Absolut”, un proiect cultural itinerant dedicat împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Evenimentul aduce în atenția publicului povestea vieții și operei marelui sculptor român, printr-o selecție de imagini, documente și materiale care urmăresc parcursul său de la copilăria petrecută în Gorj până la consacrarea sa internațională.
Expoziția este găzduită de Galeria ROD a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, oraș selectat între puținele centre culturale din România care găzduiesc acest proiect grație deschiderii de care a dat dovadă Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
La vernisaj au participat profesorul Gheorghe Nichifor – consilier al președintelui CJ Gorj – și Ionuț Viorel Ordeiași, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, care au explicat că expoziția a fost concepută pornind de la simbolistica celor 150 de ani de la nașterea sculptorului și cuprinde 150 de imagini, organizate modula.
Materialele sunt structurate în mai multe capitole și urmăresc biografia și creația lui Brâncuși. Publicul poate vedea documente legate de nașterea artistului, portrete, imagini ale unor opere esențiale, documente și fotografii referitoare la realizarea Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, una dintre cele mai importante creații ale lui Constantin Brâncuși, alcătuit din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit.
Expoziția urmărește parcursul lui Brâncuși de la copilăria din satul Hobița până la plecarea sa la Paris. Sunt prezentate etapele formării sale, perioada de la Școala de Arte și Meserii, studiile de la București, călătoria spre Franța și întâlnirea cu mediul artistic parizian. Un capitol aparte este dedicat femeilor și muzelor din viața lui Brâncuși, prezentate în relație cu operele care au rezultat din aceste experiențe, un aspect inedit scos la lumină cu acest prilej.
Lucruri mai puțin cunoscute despre Constantin Brâncuși
”Trebuie să știm că acest mare titan al artei moderne s-a născut în satul Hobița, în 1876, într-o zi de 19 februarie. Primii ani ai copilăriei au fost cei în care și-a tras seva creatoare, pentru că a fost o copilărie marcată de cultura tradițională și de modul în care trăia o familie la sat: creșterea animalelor, viața pe dealuri, prin păduri și pe câmpuri, contactul permanent cu natura.
A plecat de acasă de tânăr. S-a angajat la diverse prăvălii, inclusiv la Târgu Jiu și Craiova, unde s-a format și din punct de vedere artistic. A urmat Școala de Arte și Meserii și a lucrat într-un atelier de tâmplărie, după care au urmat primele sale încercări artistice.
A plecat din țară, a ajuns până la Viena, s-a întors, iar după ce a terminat Academia de Arte din București a plecat definitiv la Paris. Există legenda că ar fi mers pe jos până la Paris. În realitate, a parcurs o parte din drum cu trenul, oprindu-se în mai multe orașe. Ultimul segment al drumului a fost însă o adevărată călătorie inițiatică. A ajuns la Paris chiar de Ziua Franței.
De aici încolo, parcursul său este bine cunoscut. A ajuns să lucreze în apropierea lui Auguste Rodin, care i-a propus să rămână ucenic. Brâncuși a refuzat, spunând, în esență, că la umbra marilor copaci nu crește nimic.
De aici începe parcursul artistic deosebit al lui Constantin Brâncuși, un parcurs care culminează cu câteva momente foarte importante și care îl fac să rămână, practic, pentru totdeauna în istoria artei.
Aș putea să spun că sunt trei elemente care îl fac pe Constantin Brâncuși să fie ceea ce este astăzi: un artist care a schimbat istoria artei și care a contribuit decisiv la apariția artei moderne.
În primul rând, este celebrul episod al expoziției din America, la New York, unde una dintre lucrările lui Brâncuși – ”Prințesa X”- a fost considerată de autoritățile vamale o piesă industrială, nu o operă de artă. Brâncuși a contestat această decizie și a mers în instanță. A reușit să demonstreze că lucrarea sa este o operă de artă, iar procesul a avut o rezonanță internațională.
În al doilea rând, Brâncuși a contribuit la definirea artei moderne, prin ideea că arta presupune o transfigurare a realității prin principiul esențializării.
Al treilea element, și poate cel mai important pentru noi, cei care suntem legați de cultura tradițională, este faptul că Brâncuși, ajuns la Paris și văzând nivelul de perfecțiune artistică de acolo, a înțeles că nu trebuie să încerce să-i imite pe marii artiști ai vremii. A ales să facă ceva ce nimeni nu mai făcuse.
A luat elemente din cultura tradițională, simboluri arhaice și forme pe care le cunoștea din lumea satului și le-a dus la nivelul artei universale. A descompus esența lucrurilor, îndepărtând ceea ce era neesențial și scoțând la lumină esența elementului artistic. La momentul respectiv, această viziune a fost privită critic de mulți artiști și critici de artă, dar, în cele din urmă, aceștia au înțeles că era vorba despre ceva ce nimeni nu mai spusese și nu mai realizase până atunci.
Din punctul meu de vedere, aceste trei elemente sunt cele care îl fac pe Constantin Brâncuși să fie astăzi ceea ce este: omul care a schimbat direcția spiritului artistic al secolului XX și care a contribuit decisiv la apariția artei moderne”, a spus Ionuț Viorel Ordeiași.
Cum a fost realizat Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu
”În 1936 a avut loc o discuție între Arethia Tătărescu și soțul său, Gheorghe Tătărescu, în urma căreia s-a conturat ideea ridicării unui monument dedicat eroilor gorjeni din Primul Război Mondial.
La Târgu Jiu se întâmplase un lucru extraordinar în timpul războiului. Armata română se retrăsese din calea trupelor germane, iar orașul rămăsese practic fără apărare. Populația civilă, împreună cu polițistul-șef al orașului, folosind arme găsite inclusiv la muzeu, a reușit să țină piept timp de câteva ore unui atac german. Acest răgaz a permis armatei române să se reorganizeze și să continue apărarea.
Pentru acești eroi, Arethia Tătărescu și-a dorit un monument deosebit. I-a spus lui Gheorghe Tătărescu că vrea să realizeze ceva important, iar acesta i-a răspuns că singurul om capabil să facă ceea ce își dorește este Constantin Brâncuși, de la Paris.În 1936 începe corespondența cu Brâncuși, care acceptă să vină și să realizeze Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu.
Potrivit documentelor, ansamblul a avut o valoare de peste 21 de milioane de lei la acel moment, însă Brâncuși nu a vrut să primească bani pentru concepția și munca sa. A considerat acest proiect o jertfă pentru gorjeni și pentru eroii care s-au sacrificat pentru România.
A venit la Târgu Jiu cu ideea Coloanei Infinite, un monument gândit pentru eroi. Arethia Tătărescu se aștepta la un monument grandios, însă Brâncuși a pornit de la simbolistica vechilor stâlpi funerari și a transformat-o într-o succesiune infinită de elemente, dedicată tuturor celor care au murit pe câmpul de luptă fără cruce și fără funeralii.
Pentru a completa această viziune, Brâncuși a creat o adevărată cale a eroilor. A pornit de la ideea marilor axe monumentale pe care le văzuse la Paris și a transfigurat-o pentru Târgu Jiu.
A creat astfel o axă care pornește de la Masa Tăcerii, continuă cu Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel și culminează cu Coloana Infinitului de pe deal. Este o construcție simbolică ce vorbește despre curgerea timpului, despre viață și despre moarte.
Au apărut, de-a lungul timpului, multe controverse în ceea ce privește modalitatea de realizare a ansamblului. Spre finalul lucrărilor, Gheorghe Tătărescu nu mai era prim-ministru, iar finanțarea inițial prevăzută nu a mai fost asigurată în aceeași formă.
Unii istorici, între care și profesorul Ion Mocioi, susțineau, pe baza documentelor pe care le cunoșteau, că promisiunea lui Tătărescu era ca acest monument să fie acoperit cu aur, printr-o tehnologie care ar fi garantat rezistența Coloanei pentru o perioadă foarte lungă.
Coloana urma să fie acoperită succesiv cu aluminiu, argint și, în final, aur, fiind necesare aproximativ 20 de kilograme de aur. În contextul financiar al momentului s-a apelat însă la o altă soluție. Acest lucru explică și faptul că, la inaugurarea Coloanei Infinite și a întregului ansamblu, Brâncuși a refuzat să fie prezent la Târgu Jiu. A plecat și nu s-a mai întors niciodată aici.
Există și o legendă legată de ideea ca Brâncuși să fi dorit să lase statului român întreaga sa creație. Cercetările actuale nu confirmă această variantă. Dimpotrivă, în ultima parte a vieții, Brâncuși s-a concentrat foarte mult asupra atelierului său, asupra ordonării și poziționării lucrărilor. Cercetările viitoare ne vor putea lămuri mai bine aceste aspecte”, a mai spus el.
Proiectul expozițional este însoțit și de un proiect editorial
Proiectul expozițional este completat de o componentă editorială. Organizatorii au pregătit volumul ”Brâncuși, Calea spre Lumină – între Pământ și Absolut”, realizat pe baza cercetării a peste 200 de cărți, texte și articole. Lucrarea urmărește să ofere informații fundamentate documentar despre viața, opera și receptarea critică a lui Constantin Brâncuși, cu accent și pe realizarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu.
Un al doilea album, intitulat ”Gorj, acasă la Brâncuși”, este dedicat promovării patrimoniului cultural gorjean și prezintă, între altele, operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Proiectul editorial include și o componentă dedicată meșterilor și creatorilor populari din Gorj, pornind de la ideea că Brâncuși însuși și-a început parcursul ca meșter și creator format în contact direct cu tradiția și lumea satului.
La vernisaj a fost prezent și Vasile Duda, istoric de artă, care a pus accent pe dimensiunea universală a operei lui Brâncuși. Acesta a subliniat că, pentru a-l înțelege pe Brâncuși, trebuie urmărit drumul său de la lumea tradițională românească spre spațiul artistic internațional, de la „lumea mică” din care a plecat până la „lumea mare” pe care a contribuit să o construiască prin opera sa.
Expoziția itinerantă va rămâne la Bistrița timp de o lună.
În paralel va fi prezentată și în alte centre culturale din România și din străinătate, ca parte a programului dedicat celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
Adaugă comentariu