Când oamenii părăsesc bisericile, în ele dau năvală fotomodele de ocazie

O astfel de şedinţă foto va avea loc, potrivit paginii oficiale a Bistriţa Photography  în data de 5 ianuarie a.c., între orele 14.00 şi 21.00. Iată cum sună anunţul copiat cuvânt cu cuvânt şi literă de literă de pe facebook: „Bistrita Photography  Te Selecteaza Pentru Una Dintre Cele Mai Frumoase Sedinte Foto , Sedinta se tine pe timp de zii, Cerinte: Fata, Dragutza, Constitutie Atletica, ATENTIE: SEDINTA ESTE GRATUITA”.

Deloc deranjate de ortografia cu majuscule a unor cuvinte care nu ar trebui scrise astfel şi nici de forma „zii” a cuvântului „zi”, 57 de persoane şi-au anunţat deja participarea la şedinţa foto care va avea loc, potrivit iniţiatorilor, în „Biserica Evanghelica – parasita, str principala, Jelna, Romania”.

Aşadar va fi ceva îmbulzeală în Casa Domnului, dar nu pentru rugăciune, ci pentru diverse poziţii mai mult sau mai puţin decente.

Le reamintim celor care au uitat şi le spunem celor care nu ştiu că piatra de temeile a Bisericii Evanghelice din Jelna a fost pusă undeva prin secolul al XIII-lea. Datele culese de istorici arată că ea ar fi fost finalizată în 1482. În 1514-1516 a fost pictată, în interior fiind descoperite imagini cu Sfântul Petru, acesta fiind, de altfel şi hramul bisericii.

Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, Biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice sunt vândute, biserica devine lutherană, se ridică turnul din piatră şi se montează un ceas.

Biserica din Jelna se află pe lista monumentelor istorice. Ani de zile nu s-au făcut aici niciun fel de lucrări, de întreţinere sau de reparaţii. Saşii au plecat, iar biserica a rămas în grija tuturor şi a nimănui. Cultul ortodox şi-a construit o biserică pe proprietate, în imediata vecinătate. În urmă cu câţiva ani, Universitatea de Arte de la Cluj a restaurat o parte din fresca din biserică, mai există foarte multă piatră sculptată, există pictură care mai poate fi restaurată.

„În sine, conservarea ruinelor cu acoperirea lor, păstrarea altarului şi construirea unui spaţiu cu destinaţie turistică ar putea fi o soluţie. Perimetrul zidurilor bisericii este de 20 de ari. Dacă pe aceasta suprafaţa vom găsi vestigii ale arhitecturii din Transilvania sau ale picturii din secolul al XVIII-lea fiindcă aceasta a fost făcută ulterior, în altar care va fi reacoperit vor putea fi expuse câteva din frescele care au fost recuperate de pe pereţii bisericii, atunci cu siguranţă că poate deveni un punct turistic”, a spus Alexandru Gavrilaş de la Asociaţia Noserland care a depus un proiect de conservare a Bisericii din Jelna.

Consiliul Judeţean vrea să ia în proprietate Biserica Evanghelică pentru conservarea şi transformarea a tot ce a mai rămas într-un punct turistic care ar putea fi atractiv pentru toată zona. Dacă nu se grăbeşte, s-ar putea ca, în scurt timp, în loc de fresce să vedem atârnate fotografii „de artă” cu tot felul de femei dezbrăcate, un semn al „civilizaţiei” noastre, dar nu orice fel de semn, ci unul al întrebării.

Cristiana Sabău