Când speră autorităţile să fie declarată Colibiţa staţiune de interes local

Zona de agrement Colibiţa ar putea fi declarată staţiune de interes local chiar dacă nu este electrificată în totalitate, sunt încă probleme legate de alimentarea cu apă şi canalizare, iar drumurile nu arată nici pe departe aşa cum şi-ar dori turiştii. În schimb, autorităţile au intabulat pământul de sub lac, au făcut un regulament nou de utilizare acestuia şi au actualizat Planul Urbanistic General.

„Comisia Colibiţa” constituită în urmă cu un  an prin ordinul prefectului a prezentat, marţi, rezultatele controlului făcut în tot acest timp pentru a transforma zona în staţiune de interes local, lucru prevăzut şi în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Subprefectul Ovidiu Frenţ este cel care a condus „Comisia Colibiţa” al cărei obiectiv general a fost acela de a promova zona ca staţiune de interes local, iar ca obiective specifice a avut stabilirea regimului juridic al lacului, a zonei adiacente, identificarea proprietarilor şi proprietăţilor şi a căilor de acces public la lac, identitificarea potenţialelor surse de poluare a apei, dar şi stabilirea unui regulament de exploatarea lacului atât pe luciul de apă, cât şi în  perimetrul adiacent care să stabilească în mod clar regulile şi sancţiunile în cazul încălcării lor.

„Lucrările la barajul de la Colibiţa au început în 1977 şi s-au predat într-o primă etapă în 1982. Terenurile vechiului sat Colibiţa au fost proprietate privată, oamenii au fost expropiaţi şi li s-a dat în altă parte teren. Timp de trei ani şi jumătate, s-a ajuns la nivelul de retenţie actual. Acumularea de apă Colibiţa are trei funcţiuni principale: e o sursă de apă potabilă şi pentru Bistriţa, este folosită cu scop hidroenergetic şi pentru eliminarea riscurilor de viituri pentru că preia în fiecare primăvară debitele de apă versanţilor scurse de pe munţii din jurul Colibiţei. După anii 90, a urmat o explozie a interesului locuitorilor din Bistriţa şi nu numai pentru această acumulare, un lac foarte bine încadrat natural, într-un perimetru peisagistic deosebit care beneficiază şi de o concentraţie de ozon printre cele mai înalte din Europa. Astfel, a atras pe parcursul celor 25 de ani un interes turistic şi imobiliar. Preţurile au crescut, lumea a început să construiască. Regimul intravilan ţine de Primăria Bistriţa Bârgăului, ce e extravilan de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Am constatat faptul că nu toate construcţiile au fost edificate aşa cum ar fi trebuit. Nu a existat la vremea respectivă un Plan Urbanistic General (PUG) şi un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). S-au făcut ulterior în 2011 şi apoi actualizate”, a spus Ovidiu Frenţ.

Subprefectul a declarat că au fost identificate în total 265 de construcţii la Colibiţa şi 156 de proprietari.

„Pentru circa 50% din aceste construcţii am identificat proprietarii în sensul că nu am vrut doar să-i identificăm statistic, ci şi să întocmim o fişă a imobilului cu tot ce înseamnă construcţii, barcă, ponton, sursă de alimentare cu apă, fosă septică, contract de salubrizare, tot ce înseamnă o proprietate. În zonă sunt şi multe imobile deţinute de proprietari care nu sunt din Bistriţa şi care merg acolo doar pentru perioade scurte şi nu am reuşit să-i găsim acasă. Sunt şi cetăţeni străini – din Germania, SUA, Danemarca, Israel – dar şi din alte judeţe. Am identificat 22 de pensiuni care au fost edificate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cu scop turistic, însă unele sunt încă în construcţie, am identificat şi trei imobile în care se făcea turism fără autorizaţie, iar Garda de Mediu a dat sancţiuni de 65.000 de lei pentru că nu aveau autorizaţii de mediu pentru a practica turism. E vorba de două persoane juridice şi una fizică”, a mai adeclarat subprefectul Ovidiu Frenţ.

Subprefectul a mai spus că se ştie că sunt greu de găsit locuri de cazare la Colibiţa, iar turism cu acte în regulă fac trei-patru proprietari de pensiuni din zonă, iar situaţia aceasta trebuie să se schimbe.

„Dacă te duci în anumite vile, sunt ocupate, iar proprietarul îţi spune că e fratele sau un prieten. Sunt convins că se face turism la negru la Colibiţa şi va trebui să găsim modalitatea prin care să-l reglementăm”, a spus el.

În ce priveşte drumurile, Comisia Colibiţa a identificat patru drumuri pe o parte şi trei pe cealaltă parte cu acces public la lac.

„Vestea bună e că s-a finalizat lucrarea de cadastrare şi intabulare a lacului, ceea ce timp de 25 de ani nu s-a întâmplat. S-a întocmit şi regulamentul de utilizarea lacului. Staţiunea Colibiţa nu poate lua fi staţiune dacă nu avem un PUG şi un PUZ şi se pleacă de la intabularea lacului. Aceasta e cota zero şi de acolo se merge în sus. Vom şti de acum şi care e limita de protecţie. Din 183 de borne, 80% nu mai sunt la locul lor şi foarte mulţi cetăţeni au fost păcăliţi fiindcă li se arăta borna şi aceasta nu era la locul ei. Acum, pe sistem GIS, nu mai poate fi acest risc pentru viitorii proprietari fiindcă se duc şi primesc acele coordonate la locul real al bornei şi nu al celui fizic pentru că oricine poate scoate o bornă să o mute „, a explicat subprefectul Ovidiu Frenţ.

Subprefectul a declarat că este foarte important de reglementat regimul proprietăţii fiindcă stă la baza tuturor proiectelor viitoare, iar actualii proprietari de terenuri, vile şi case de vacanţe ar avea numai de câştigat dacă zona ar fi declarată staţiune fiindcă ar creşte valoarea acestor proprietăţi.

La rândul lui, primarul din Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a explicat că, din punctul său de vedere, există toate şansele ca zona Colibiţa să devină staţiune de interes local, chiar dacă drumurile, aducţiunile de apă, canalizarea şi electrificarea nu sunt rezolvate în totalitate. Edilul spune că sunt însă proiecte care pot convinge Autoritatea Naţională pentru Turism să acorde Colibiţei acest statut la care râvneşte de mulţi ani.

Vasile Laba a spus că e optimist şi crede că va putea depune dosarul cu toate actele până la sfârşitul acestui an, iar anul viitor să primească un răspuns din partea autorităţilor centrale.

„Am făcut identificările în ce priveşte drumul de contur al lacului şi am luat semnături de la toţi cei care au vile şi case de vacanţă pentru a-l trece în domeniul public al comunei şi s-ar putea să investim în ce priveşte viitoarea staţiune Colibiţa. Sunt cu toţii de acord să intabulăm drumul de unde se termină reabilitarea şi să depunem proiecte de reabilitarea acestui drum. Mai sunt multe de făcut, dar sperăm să primim statutul de staţiune ca să avem o bază de la care să pornim să putem primi finanţare şi să facem acolo lucruri frumoase. Eu sper că, în 2016, să putem spune că avem la Bistriţa Bârgăului o staţiune de interes local”, a spus Vasile Laba.

Primarul a adăugat că printre cele mai importante condiţii pentru ca o zonă să fie declarată staţiune se numără: să fie electrificată, să existe drum asfaltat, Plan Urbanistic General – care există, PUZ – în curs de elaborare, ridicări topo, studii geo, analiza ozonului, a sărurilor şi a apelor carbogazoase.

„Am dat în administrare unele spaţii CJ pentru amenajarea unui punct Salvamont şi a unuia farmaceutic fiindcă la Colibiţa mai sunt doar 29 de copii şi nu au nevoie de atât de mult spaţiu. Am făcut demersurile necesare pentru a dezmembra imobilul şi a preda CJ o parte din spaţii. Urmează să se reabiliteze şcoala şi să avem la Colibiţa în două încăperi cele două servicii”, a mai spus Laba.

Un alt pas care trebuie făcut este acreditarea a cel puţin o sută de locuri de cazare, în prezent fiind puţin peste 90.