Caravană de conştientizare a poluării cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat caravana Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. Caravana se va opri în 86 de de comune din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, comune în care vor avea loc şi seminarii dedicate reducerii poluării surselor de apă.

Caravana porneşte din Bucureşti spre estul României prin judeţele Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila şi Galaţi. Caravana va urca apoi spre nord-est, şi va opri în comune din judeţele Bacău, Iaşi, Suceava şi Botoşani. Traseul de revenire în Capitală este prin centrul ţării, astfel încât să treacă prin judeţele Neamţ, Harghita, Covasna, Braşov, Buzău, Prahova şi Dâmboviţa.

În data de 8 octombrie, caravana va pleca pe un nou traseu, din Capitală spre vestul ţării, prin judeţele Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi. Va ajunge în nord-vestul ţării, prin judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare, ca apoi să se întoarcă spre Bucureşti prin judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Gorj, Vâlcea şi Argeş.

Traseul a fost organizat astfel încât să fie acoperite zone cât mai mari din cele 11 bazine hidrografice. Caravana este cea de-a doua etapă a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Poluării cu Nutrienţi”, un proiect derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.

În prima etapă a campaniei, au fost organizate 11 workshop-uri în cele 11 bazine hidrografice din România. La aceste ateliere de lucru experţii de mediu s-au întâlnit cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile descentralizate în bazinele hidrografice în scopul reducerii poluării cu nitraţi.

Peste 900 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din 41 de judeţe şi din Bucureşti au participat până acum la seminariile de instruire organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.

În cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi se derulează investiţii în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi.

14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut, într-o primă etapă de investiţii. În ultimele trei luni au fost finalizate alte 17 platforme comunale – din cele 18 cuprinse în a doua etapă de investiţii realizate în cadrul Proiectului Controlul Poluării cu Nutrienţi.

„Este prevăzut în proiect ca până în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare. O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare”, explică MMP. În cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

„În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor”, susţine MMP.

”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat reprezentanţii proiectului.