Câţi bani s-au pierdut la buget pentru că Primăria Bistriţa nu ştie cine şi cât trebuie să plătească

La bugetul local al Bistriţei s-au încasat mai puţini bani pentru simplul fapt că unii proprietari de terenuri intravilane şi extravilane au declarat suprafeţe mai mici decât cele pe care le deţin în realitate. În urma unui control făcut la Primăria Bistriţa, auditorii Curţii de Conturi au estimat paguba la buget la peste 156.000 de lei.

Ca să afle exact ce suprafeţe de teren au fost declarate în vederea impozitării, auditorii Curţii de Conturi au cerut Direcţiei de Venituri baza de date cu tot cu CNP-urile contribuabililor, adresele lor şi cu menţionarea categoriei de terenuri – intravilan sau extravilan – pe care aceştia le deţin. Din verificarea datelor a reieşit că un număr de 725 de proprietari de terenuri intravilane şi 1386 de terenuri extravilane nu au CNP-ul declarat, existând doar coduri de identificare. Toţi aceştia au fost excluşi din baza de date.

Urmarea suprapunerii bazelor de date de la Direcţia de Venituri cu cele de la Registrul Agricol folosindu-se un soft, Curtea de Conturi a aflat că există situaţii în care suprafeţele de teren aflate în proprietatea sau administrarea contribuabililor conform Registrului Agricol sunt declarate parţial sau nu sunt declarate în vederea impunerii. De asemenea, verificarea a mai scos la iveală faptul că există suprafeţe de teren declarate în vederea impunerii, dar care nu figurează în Registrul Agricol.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, valoarea estimativă a abaterilor de la legalitate este de 156.139 de lei din care 114. 252 de lei pentru terenuri intravilane şi 41.887 de lei pentru terenuri extravilane. S-a ajuns în această situaţie, spun auditorii, fiindcă nu au fost verificate datele înscrise în Registrul Agricol în format electronic, nu au fost identificate şi corectate erorile în mod operativ şi, mai grav, nu există nicio procedură prin care Direcţia Venituri să colaboreze cu Registrul Agricol în aşa fel încât să-şi pună la punct bazele de date.

De asemenea, auditorii Curţii de Conturi au mai descoperit că există cetăţeni care nu au declarat că au mai mult de două clădiri decât cea de domiciliu în vederea majorării impozitului pe clădiri datorat. Din baza de date a Direcţiei de Venituri a reieşit că, la Bistriţa, au proprietăţi persoane care locuiesc în alte 25 de comune sau oraşe. Autorităţilor de aici le-au fost transmise liste cu nume, prenume, CNP, adrese în vederea confirmării dacă respectivele persoane deţin sau nu clădiri pe raza teritorială a primăriilor în cauză.

În urma răspundurilor primite, s-a constatat că nu toate persoanele au declarat în mod corect ce proprietăţi deţin ca să nu li se perceapă un impozit mai mare. Valoarea estimativă a pagubelor este de 28.529 de lei reprezentând impozit pe venit nestabilit şi neîncasat, precum şi majorări de întârziere.

Probele au fost descoperite şi la scutirea unor persoane de la plata impozitelor şi taxelor locale. Curtea de Conturi a suprapus baza de date a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud care are evidenţa persoanelor cu handicap şi cea a Direcţiei Venituri din Primăria Bistriţa care le scuiteşte pe acestea de plata impozitelor. Auditorii au aflat că nu sunt radiate din listă persoanele decedate şi că sunt iertate în continuare de dări cele care nu se mai încadrează într-un anumit grad de handicap. Valoarea abaterilor de la legalitate a fost stabilită la 37.472 de lei din care 25.947 de lei reprezintă scutiri nejustificate, iar diferenţa majorări de întârziere.

În situaţia în care angajaţii municipalităţii ar fi conexat bazele de date, la bugetul local s-ar fi încasat mai mulţi bani care puteau fi utilizaţi pentru buna gospodărire a oraşului.