Câţi informatori avea Securitatea în România. Marius Oprea: Copiii îşi turnau părinţii şi colegii de şcoală

Preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România, istoricul Marius Oprea, a răspuns, marţi, la Casa Cărţii „Nicolae Steinhardt”, numeroaselor întrebări ce i-au fost adresate de publicul care a venit să-l asculte vorbind despre condamnarea comunismului.

„E greu de descris ce s-a întâmplat cu noi. În 1989, aveam 26 de ani şi un puşti de 19 ani, la Braşov, la Revoluţie, mi-a murit în braţe. Un soldat fusese împuşcat şi el i-a luat AKM-ul. Văzuse filme cu Rambo pe video şi a început el să facă ca şi Rambo. Eu urlam la el că vor trage şi îl vor omorî, dar nu am avut ce face. Când am ajuns la el era tăiat în două. Am crezut că îl mai salvez, dar nu am avut ce să mai fac cu el. După ce treci prin asemenea momente … Să nu mă întrebaţi de ce am avut eu curaj, ci de ce a avut el curaj. Noi trăim într-o logică a sistemului care ne face repede să uităm. Ne gândim că ce a mai zis Băsescu sau ce a mai făcut Udrea, dar uităm acest trecut extrem de puternic şi pătrunzător. Noi ne uităm morţii şi asta nu trebuie să facem. Nu contează cum e cu vinovăţia, cine, ce a făcut. Câtă vreme doamna Kovesi se ocupă cu corupţia, foarte bine, să o facă. Cu crimele comunismului se ocupă, în cele din urmă, istoria şi fiecare în mintea lui se ocupă cu aceste crime”, a spus Marius Oprea.

Întrebat de câte feluri este frica, Marius Oprea a răspuns: „Nu ştiu. Mie îmi place frica. Sunt dependent de adrenalină. Frica poate fi cel mult povestită, să descrii ce au făcut anumiţi oameni din pricina fricii, de pildă turnătorii. Noi toţi vorbim de turnători, de informatorii Securităţii, de parcă ar fi viciul suprem al acestei ţări. Şi de securişti de ce nu vorbim? Pentru că turnătorii, în opinia mea, într-o largă majoritate şi ei sunt victime. În 1989, erau 400.000 de informatori, erau 136.000 activi, iar prin statutul de membru de partid, cei 3,8 milioane de membri PCR erau obligaţi şi ei să toarne. Şi atunci, dacă e să o luăm la populaţia activă, ai spune că noi am fost o naţie de turnători. Eu spun că nu e adevărat. Ştiţi câţi securişti erau? 10.500! Am pus mâna pe o listă de informatori ai Securităţii. La Sibiu, de pildă, în 1989, pe tot anul, au fost racolaţi 860 de informatori. Dintre ei, aproape 200 erau minori. Cel mai mic informator al Securităţii avea 8 ani şi era sas. Nu ştiu dacă erau plătiţi. Eu vă spun o chestie statistică. Minorii îşi pârau părinţii, colegii, profesorii„, a spus Oprea.

Întrebat de unde vine vocaţia de turnător a românilor, Oprea a răspuns: „De la Mioriţa”. Apoi însă a adăugat: „Noi suntem o naţiune desăvârşit de tânără şi cu o mare vocaţie pentru libertate. Ceea ce s-a petrecut în 1989 nu a fost programat, nu ştiu ce scenariu sau mai ştiu eu ce, iar copiii şi cei care se nasc acum, după, ei vor face libertatea fiindcă ei trăiesc dezinhibaţi, nu mai au nicio treabă. Noi suntem inhibaţi, încă suntem inhibaţi. Eu nu mă consider ca făcând parte dintr-o generaţie de sacrificiu. Eu sunt vesel că trăiesc. Am voie?”, a conchis Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea s-a aflat al Bistriţa la invitaţia Librăriilor Aletheia, a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Clubului Lions şi Clubului Monarhiştilor Bistriţeni.

Cristiana Sabău