Ce arii protejate are Bistriţa. Minunăţiile naturii de pe cele şase hectare

În oraşul Bistriţa sunt două arii protejate de interes local care se întind pe o suprafaţă totală de şase hectare. Ambele au fost stabilite prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud luate în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Parcul Municipal Bistriţa a fost declarat arie protejată de interes local în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat prin Hotărârea nr.3/1995. El are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha au statut de arie protejată, aflat în administrarea Consiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente pot fi enumerate: ginkgo biloba, arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuia orientalis) etc.

A doua arie protejată este Grădina dendrologică a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” declarată în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judetean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995. Ea are o suprafaţă de 8393 mp. Este administrată de CNLR şi face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc.

Grădina a fost înfiinţată de profesorul Livius Mircea Gubesch, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie-secţia biologică din cadrul Universităţii „Victor Babeş” din Cluj, diplomat universitar în specialitatea Botanică.

„În alcătuirea acestui parc dendrologic am ţinut seama de specificul şi volumul de cunoştiinţe care sunt predate elevilor, conform programei, iar pentru ridicarea valorii sale ştiinţifice, estetice şi pentru studiul biologiei plantelor, în afara clasei, au fost plantate mai multe specii, procurate de la INCEF Simeria, Staţiunea horticolă Timişoara, Staţiunea din Turda, G.A.S. Aiud, Grădina botanică din Cluj, I.C.H.V. Bistriţa; serele sfatului popular orăşenesc, de la părinţii elevilor prin donaţie şi din flora spontană. Astfel, acest parc conţine în momentul de faţă 185 specii şi 33 de varietăţi de plante lemnoase, grupate în 36 familii, care aparţin la trei ordine de Gymnospermae şi 15 de Angiospermae. Dar, în afară de speciile lemnoase, mai cultivăm şi 26 specii de plante ierboase şi suculente, unele care cresc în anumite medii ecologice şi altele de importanţă deosebită în demonstrarea evoluţiei şi a legăturii ce există între unităţile sistematice. De asemenea a fost completat cu 5 specii de palmieri, care trăiesc pe diferite continente. Fiecare plantă este etichetată cu tăbliţe emailate, pe care este scrisă numirea ştiinţifică, populară şi aria de răspândire. În felul acesta, speciile pot fi citite de la distanţă şi însuşite cu uşurinţă”, nota profesorul Liviu Gubesch într-un articol din 1967, readus în antenţia opiniei publice de prof. Constantin Totir, fost inspector general.

Din păcate, în prezent, parcul dendrologic de la CNLR nu mai are strălucirea de altădată, solicitările unor bistriţeni ca el să primească numele celui care l-a creat şi să aici să fie amplasat un bust al profesorului rămânând fără ecou.

Să mai spunem că, la Bistriţa au fost declaraţi, tot în 1995, ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe Bulevardul Independenţei.