Ce meserii nu ar alege în ruptul capului liceenii din Bistriţa-Năsăud

Liceenii din Bistriţa-Năsăud vor să ocupe poziţii dominante în societate, să fie conducători de firme sau organizaţii, să lucreze în medicină, justiţie sau în domenii tehnice, dar refuză aproape vehement să lucreze în agricultură sau să fie  dascăli.

Dintre elevii din clasele a IX-a şi a X-a chestionaţi în cadrul unui proiect realizat cu bani europeni, 35% au spus că nu vor să lucreze în agricultură. Cele mai vehemente au fost fetele care, în proporţie de 42% au spus că nu şi-ar alege în ruptul capului o meserie în domeniul agricol. Doamnişoarelor nu le place nici să fie dascăli, nici să lucreze în administraţie. Băieţii în schimb, au spus, în proporţie covârşitoare că nu preferă să pratice o meserie ce ţine de educaţie elementară. Tot ei ar refuza meserii e ţin de sfera socială, de activitatea literară sau de artele interpretative.

Potrivit rezultatelor chestionarului de interese „Jackson Vocational Interest Survey”, aplicat prin prin proiectul „Skills for jobs”, şi care a fost creat pentru a oferi un instrument eficient de măsurare a intereselor vocaţionale, 27% dintre fetele de la ţară îşi doresc să deţină o poziţie dominantă, respectiv o funcţie de conducere, iar 24% să lucreze în domeniul medical. Băieţii de la ţară vor în proporţie de 31% să lucreze în domenii ce presupun rezistenţă, 21% vor să devină ingineri 20% administratori sau patroni de firme, 16% să facă diverse meserii calificate.

Fetele de la oraş vor în cea mai mare proporţie – 26% – să lucreze în domeniul medical, 21% în domeniul ştiinţelor biologice cu animale sau plante, 19% ar vrea să conducă, 18% vor să activeze în artele interpretative.

Băieţii din mediul urban preferă în proporţie de 23% ingineria, 22% meserii care să presupună aventura, 20% matematica, 18% meserii cu un grad mare de rezistenţă şi doar 17% ar dori să ocupe o poziţie de conducere dominantă.

„Jackson Vocational Interest Survey” are 34 de scale de interese, care se împart în scale de „Roluri de muncă” şi „Stiluri de muncă”. Profilul JVIS calculează indici de similaritate cu un numar de 32 de clustere ocupaţionale şi 350 de profiluri ocupaţionale, precum şi scoruri pe 10 teme ocupaţionale generale. Fiind un instrument atât de complex, şcolile din judeţ nu îşi permit să-l cumpere, deşi psihologii şi consilierii şcolar ar vrea să îl aibă la îndemână.

În urma acestui studiu, s-a constatat că majoritatea elevilor din judeţ preferă conducerea dominantă, adică acel tip de conducere care presupune responsabilitate.

„Mai vor să studieze dreptul, le place aventura, pericolul, serviciile medicale, artele interpretative. Nu preferă în schimb agricultura, nici nu vor să devină educatori, să lucreze cu copiii, nu le place activitatea literară, nici cea administrativă, nu sunt interesaţi de redactare sau de scrisul tehnic. Foarte mulţi, 35%, nu şi-ar alege ca activitate agricultura”, a spus profesooara Daniela Brici (foto) la o masă rotundă organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud de Ziua Mondială a Educaţiei.

„Din acest studiu ne-am dat seama care sunt preferinţele elevilor şi, pornind de aici, putem dezvolta abilităţi. Eu cred că menirea şcolii ar trebui să fie aceasta, în primul rând, de a dezvolta abilităţi, nu de a oferi informaţii. Informaţii sunt destule. Noi trebuie să le oferim abilităţi de a căuta informaţii, de a discerne între sursele de informare, de a folosi informaţiile, să formăm abilităţi de comunicare, de conversaţie, de dezbatere, de relaţionare, de consiliere, abilităţi de rezolvare de probleme şi de anticipare a consecinţelor, de a discerne între alternative. Educaţia nu trebuie să fie un scop în sine, adică să îi educăm pe copii să fie educaţi, ci trebuie să fie o modalitate de a-i ajuta pe copii să ajungă la capătul drumului, trebuie să îi ajutăm să îşi aleagă destinaţia bună, corectă pentru fiecare dintre ei, să le oferim mijloacele să parcurgă drumul şi, odată ajunşi la capătul lui, să-şi dea seama că este destinaţia corectă pentru ei, să aibă profesia care le place şi care să-i ajute să se poată descurca”, a spus Daniela Brici.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Skills for jobs”, privind orientarea în carieră, derulat de AJOFM Cluj, în care ISJ Bistriţa-Năsăud a fost partener. El s-a realizat în perioada octombrie 2014, iunie 2015 pe aproape 17000 de elevi din clasele a IX-a şi a X-a din şapte judeţe din Transilvania. Din Bistriţa-Năsăud au participat la studiu circa 1200 de elevi, 63% fete şi restul băieţi de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean şi Colegiul Tehnic InfoEl Bistriţa.