Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune o serie de modificări ale Contractului-cadru și ale normelor metodologice de aplicare, prin care urmărește extinderea accesului pacienților la servicii medicale, simplificarea procedurilor administrative și creșterea flexibilității pentru furnizorii de servicii medicale.
Proiectele de acte normative au fost publicate în transparență decizională pe site-ul CNAS și vizează mai multe niveluri ale sistemului de sănătate, de la medicina de familie și ambulatoriul de specialitate până la spitale, investigații paraclinice, dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu, informează instituția printr-un comunicat.
Medicii de familie care preiau pacienții colegilor aflați în concediu, plătiți pentru activitatea suplimentară
Una dintre măsurile propuse vizează medicina de familie. Medicii care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu ar urma să poată deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit.
CNAS susține că măsura ar asigura continuitatea serviciilor medicale pentru pacienți și ar reprezenta, în același timp, un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară.
Proiectele prevăd și consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular ar urma să fie inclusă în consultațiile preventive, iar regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi vor fi actualizate în concordanță cu ghidurile internaționale.
Totodată, sunt clarificate procedurile privind monitorizarea testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.
Program redus pentru cabinetele de specialitate
În ambulatoriul clinic, proiectele prevăd reducerea programului minim de funcționare a cabinetelor de specialități clinice, de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la cinci la trei zile lucrătoare.
Potrivit CNAS, măsura ar putea contribui la menținerea în activitate a cabinetelor din zonele în care există deficit de medici și la extinderea rețelei de servicii medicale ambulatorii.
În cazul unor specialități, precum pediatria, medicina internă, geriatria și genetica medicală, durata consultației va crește la 20 de minute, pentru a permite evaluări medicale mai complete.
Noile reguli urmăresc și să ofere cabinetelor mai multă flexibilitate în organizarea activității și să permită medicilor să își efectueze concediul de odihnă fără a fi penalizați financiar.
Prescripții de până la 90-92 de zile pentru pacienții cu boli cronice
Pacienții cu boli cronice stabilizate ar putea primi prescripții pentru medicamentele din contractele cost-volum pentru perioade de până la 90-92 de zile. Medicamentele ar urma să fie eliberate fracționat, lunar, ceea ce ar reduce numărul deplasărilor la cabinet și ar facilita continuitatea tratamentului.
O altă modificare vizează medicamentele biologice. Trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară ar urma să se realizeze în cel mult trei luni de la introducerea biosimilarului pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent. Excepție vor face pacienții care prezintă efecte adverse.
CNAS propune, de asemenea, clarificarea faptului că serviciile medicale acordate pacienților incluși în programele naționale de sănătate curative sunt gratuite atât în spitalele publice, cât și în cele private. Măsura vizează, între alții, pacienții cu afecțiuni oncologice și cardiovasculare.
Rezultatele analizelor, comunicate în maximum trei zile
În cazul investigațiilor paraclinice, furnizorii ar urma să aibă obligația de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult trei zile lucrătoare de la efectuarea investigației.
Rezultatele și imaginile medicale vor fi puse la dispoziția pacienților printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual. Astfel, documentele pe suport de hârtie și CD-urile ar urma să fie înlocuite cu soluții digitale.
Proiectele creează și cadrul necesar pentru introducerea teleradiologiei, prin care CNAS urmărește utilizarea mai eficientă a resurselor medicale disponibile la nivel național.
Fondurile pentru laboratoare, redistribuite în funcție de utilizarea plafonului
CNAS propune și o monitorizare intermediară a utilizării plafonului pentru perioada 1-15 a fiecărei luni.
În funcție de gradul de utilizare, valorile contractelor ar putea fi diminuate sau suplimentate, astfel încât fondurile să fie direcționate mai rapid către furnizorii care au adresabilitate crescută și capacitate efectivă de furnizare a serviciilor.
Măsura este prezentată drept o soluție intermediară, până la eliminarea plafoanelor, și urmărește să evite blocarea unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare.
Mai multe servicii în spitalizarea de zi
Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi ar urma să fie extins. Printre serviciile noi se numără cele pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice și anumite tratamente stomatologice pentru copiii sub șapte ani care necesită sedare procedurală.
Intervențiile pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian ar urma să fie exceptate de la regulile actuale privind decontarea redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor efectuate în 48 de ore. CNAS argumentează că astfel nu va fi afectată finanțarea unor tratamente de urgență care pot salva vieți.
Spitalele nu vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate
O schimbare importantă privește modul de contractare a serviciilor spitalicești. Potrivit proiectelor, nu vor mai fi contractate paturi, ci cazuri rezolvate.
Numărul de cazuri contractabile va fi stabilit în funcție de adresabilitatea și capacitatea reală a unităților sanitare. Spitalele vor trebui, totodată, să publice pe propriile site-uri date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.
În plus, va fi introdus un „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor.
Acces extins la dispozitive medicale
Proiectele prevăd și modificări privind dispozitivele medicale. Pentru anumite dispozitive, printre care echipamentele compresive utilizate în tratamentul limfedemului și nebulizatoarele, vor fi reduse termenele de înlocuire.
Vor fi introduse și dispozitive noi pentru persoanele cu limfedem, iar condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare vor fi actualizate.
Biletele de trimitere și rețetele, exclusiv în format electronic
O altă componentă importantă a proiectului este digitalizarea relației dintre furnizorii de servicii medicale, pacienți și casele de asigurări.
Furnizorii aflați în contract cu casele de asigurări vor utiliza formulare medicale în format electronic, inclusiv bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri pentru recuperare, recomandări pentru dispozitive medicale și documente pentru îngrijiri la domiciliu.
Documentele pe hârtie ar urma să fie eliminate, iar procedurile să fie derulate exclusiv digital.
Începând cu 1 octombrie 2026, este prevăzută și introducerea unei aplicații informatice pentru gestionarea programărilor pacienților, în cadrul portalului e-Sănătatea Mea.
Totodată, contractele și actele adiționale încheiate între furnizori și casele de asigurări vor utiliza semnătura electronică calificată, ceea ce ar urma să reducă durata procedurilor de evaluare și contractare.
Propunerile sunt în această etapă proiecte de acte normative, publicate în transparență decizională, urmând ca forma finală să fie stabilită după parcurgerea procedurilor legale.
Adaugă comentariu