Turnul fostei firme de termoficare Proditerm, înalt de 120 de metri, este o construcție solidă care poate fi pusă în valoare, cu atât mai mult cu cât în zonă apar tot mai multe blocuri noi.
”Nu vreau să demolez turnul Proditerm. Noi am făcut un acord de parteneriat cu filiala Cluj-Napoca a Ordinului Arhitecților din România pentru un concurs de soluții de reamenajarea a zonei respective care se va dezvolta foarte mult fiindcă se construiesc blocuri. I-am rugat ca turnul Proditerm să devină un punct de atracție al zonei și să vedem ce propuneri vom avea. Poate fi un punct de belvedere, poate fi exploatat în multe feluri. Am avut o întâlnire și cu dezvoltatorii care construiesc acolo să ne punem de acord în ce privește trama stradală și rețeaua de străzi care urmează a fi creată. Așteptăm propunerea lor, să vină cu documentația aferentă, străzile să fie predate Primăriei, după care ei vor putea începe dezvoltările pe care vor să le facă. Fosta zonă a Proditerm va fi una verde, deschisă publicului larg, în completarea a ce se va construi acolo”, a declarat primarul Gabriel Lazany într-o emisiune la postul local de televiziune AS TV.
În urmă cu 10 ani, fostul primar PSD al orașului Ovidiu Crețu spunea că turnul are rezistență bună.
”E păcat să-l dărâmăm un turn de 120 de metri pentru că nu știu cine va mai face așa ceva în viitoarea sută de ani în Bistrița. La un moment dat chiar am discutat cu un om de afaceri, am văzut restaurante rotitoare. Nu trebuie să fie la 120 de metri, ci numai la 100, închipuiți-vă cu 25 de metri mai sus decât turnul Bisericii Evanghelice. Ar fi rezistat turnul, dar până la urmă s-a răzgândit, a venit și criza. Nu văd de ce l-am dărâma. Eu cred că vom găsi o soluție. Dacă nu voi găsi eu, o vor găsi alții. Atâta timp cât expertiza spune că este rezistent și că stă, e păcat să-l dărâmăm”, a spus Ovidiu Crețu în aprilie 2016.
În urmă cu 6 ani, s-a mai vorbit din nou despre turn. La vremea aceea, el făcea parte dintr-un proiect imobiliar, intitulat ”Metropolis Bistrița Nouă” și urma să găzduiască două restaurante în partea superioară și un business lounge.
👍🏻, orice, decât abandonul din momentul de față.
Nu există soluții de amenajare a turnului, cel puțin la un cost rezonabil. Inițial și eu credeam că există dar n-am văzut pe nicăieri aplicate. Poate ar fi mai înțelept să-l demoleze, acum cât în jurul lui e teren viran și deranjul nu e mare.
Nu mai e la marginea orașului, a devenit central, și parcă strică estetica și proporțiile orașului cu aspectul și înălțimea lui exagerată.
În loc să cheltuim bugete enorme pentru o demolare periculoasă și poluantă, mai bine investim aceleași resurse pentru a transforma acest turn într-un simbol de regenerare urbană, așa cum se face în toată Europa.
Avem modele de succes care produc deja turism:
CopenHill (Copenhaga) – centrală transformată în pârtie de schi și centru de recreere – turnul a fost proiectat să elibereze „inele de abur” (nu fum) de fiecare dată când o tonă de CO2 este procesată, pentru a educa populația cu privire la amprenta de carbon
Trbovlje Power Plant (Slovenia) – cel mai înalt traseu de escaladă din lume;
Tallinn Creative Hub (Estonia) – fostă centrală sovietică devenită hub cultural iluminat artistic;
Schwerte Power Plant (Germania) – coș de fum reconvertit în „Turnul Luminii” – ziua, oglinzi reflectă cerul, făcând structura masivă să „dispară” parțial în peisaj, iar noaptea devine un far care ghidează privirea către centrul orașului. Sie exemplele pot continua.
Bistrița are șansa să transforme acest ‘beton vechi’ în cel mai înalt obiect de artă din Transilvania. Un mural uriaș cu motivele cetății sau/și o stație meteo smart cu camere LIVE spre Munții Rodnei l-ar transforma instant într-un reper vizual modern.
Dacă Turnul Dogarilor ne spune cine am fost, acest turn reconvertit poate arăta cine suntem: un oraș creativ, care nu-și dărâmă pur și simplu istoria industrială, ci o reinventează!