Municipalitatea organizează în 7 octombrie un concurs de soluţii în vederea amenajării şi modernizării Pieţei Centrale, prin licitaţie deschisă. 7 octombrie este şi data limită de depunere a proiectelor. În primăvară, primarul Ovidiu Creţu spunea că ”Piaţa Centrală este obiectul unui studiu de soluţie care se va materializa într-o formă pietonală a acestei zone, similară Sibiului, Braşovului şi altor oraşe din România sau din afară. Cei care vor proiecta, şi asta va fi cu colaborarea Ordinului Arhitecţilor din România, pentru că vrem să ne asigurăm că Piaţa Centrală va avea girul Ordinului Arhitecţilor, vor avea în vedere mai multe aspecte, inclusiv zona unde va fi amplasată o scenă pentru evenimente”.
Primăria Bistriţa a solicitat achiziţionarea serviciului de elaborare expertiză tehnică şi audit energetic la obiectivul de investiţii ”Reabilitare şi modernizare Grădiniţa cu program prelungit ”Dumbrava Minunată”, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 4”, construcţie pusă în funcţiune în 1954 care a suferit de-a lungul vremii mai multe intervenţii şi modificări. Deoarece clădirea a suferit numeroase degradări, se doreşte reabilitarea şi mansardarea acesteia.
De asemenea, s-a depus solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectele ”Amenajare 29 locuri de parcare B-dul Independenţei nr. 56” şi ”Amenajare parcare provizorie 75 locuri aferentă imobilelor 21-22 din Piaţa Centrală”.
În ultima vreme, Primăria Bistriţa a comandat studii de piaţă în vederea elaborării expertizelor tehnice şi auditului energetic pentru realizarea unor obiective de investiţii în foste puncte termice şi nu numai: ”Incubator de afaceri – Reabilitare şi modernizare imobil strada Mesteacănului”, ”Bazin de înot didactic – Reabilitare şi modernizare imobil din strada Intrarea Cireşului” , ”Centru de zi pentru persoanele vârstnice – Reabilitare şi modernizare imobil din strada Octavian Goga”, Dispecerat operativ Poliţia locală – Reabilitare imobil strada Gării nr. 30”, Centrul Ecologic Şcoala Verde – Reabilitare şi modernizare imobil strada Nicolae Bălcescu”, ”Centru de cercetare-inovare-dezvoltare pentru tehnologii noi – reabilitare şi modernizare imobil strada Rodnei”, ”Centru integrat de servicii sociale – Reabilitare şi modernizare imobil situat pe str. Dornei nr. 12”, reabilitarea Căminului Cultural Slătiniţa, reabilitarea Grădiniţei cu program prelungit nr. 3 şi a creşei nr. 3 de pe str. Aleea Plăieşului.
Si de data asta a fost uitata prima scoala romaneasca de pe str. Crinilor din Bistrita, desi inca in urma cu 2 ani la finalizarea amenajărilor menite să pună în valoare vestigiile cimitirului românesc situat in acelasi perimetru, primarul Ovidiu Creţu anunţa că municipalitatea va încerca să cumpere şi şcoala veche, să o reabiliteze şi să o redea bistriţenilor sub formă de muzeu. Se pare insa ca primarul sufera de amnezie. Reamintim ca in inima orasului Bistrita, pe strada Crinilor se afla o vatra de spiritualitate romaneasca, comparabila (pastrand proportiile) cu ansamblul muzeal din Scheii Brasovului. Caci, biserica, cimitirul si scoala au fost intotdeauna izvorul spritualitatii la romani. La Bistrita acest loc a infruntat vremurile si vremile, scapand si de asa-zisa sistematizare din perioada comunista, si dupa multi ani a inceput sa fie scos la lumina din bezna de uitare si delasare, prin reabilitarea si resfintirea cimitirului. Totusi, lucrul nu va fi complect pana cand si vechea scoala confesionala care sta sa se prabuseasca, nu va fi reabilitata si redata circuitului spiritual, prin organizarea unui amplu ansamblu muzeal, evocator al primei vetre a comunitatii româneşti de acum 250 de ani la Bistrita.
Greco-catolica: vatra de spiritualitate, biserica, cimitir, scoala. Draga Toni intentiile tale de punere in valoare si redare catre comunitate a memoriei sunt laudabile. E pacat ca se opresc la pragul de care se impiedica toti falsificatorii si profitorii interesati ai acestei istorii. Deci, inca o data: „greco-catolice”! Orice recuperare istorica incepe cu recunoasterea adevarului si restituirea proprietatii!
face Cretu studii , ca doar nu le face pe banii lui sau al doamnei, ci pe ai nostrii.