Cultură

Cea mai mare orgă Prause din Transilvania răsună din nou în Biserica Evanghelică

Biserica Evanghelică din Bistrița, monument istoric din secolul al XIV-lea, va răsuna din nou în acest sfârșit de săptămână în acordurile orgii, după un proces amplu de restaurare, urmare a incendiului devastator din iunie 2008.

Clădirea de patrimoniu a intrat într-un amplu proces de restaurare, care a fost finalizat, ca de altfel şi orga monumentală, construită în 1795, cea mai mare dintre cele 26 construite în Transilvania de Johannes Prause.

În perioada anilor ’80 preotul paroh al Bisericii Evanghelice din Bistrița, Michael Gros, un om de înaltă cultură și un meloman convins, făcea un lucru deosebit pentru orgă: „cânta” fiecare notă a orgii pentru a păstra instrumentul într-o stare foarte bună.

Părintele nu era organist și nici nu avea organist, iar pentru a păstra orga într-o condiție bună alegea să facă această activitate indiferent de anotimp, orga era mai importantă decât confortul personal.

Astăzi orga și-a recăpătat strălucirea datorită muncii de restaurare realizată de atelierul COT de la Hărman coordonat de Arpad Magyar, iar duminică argistul Eduard Antal va cânta pe orga recent restaurată în avanpremieră la ediţia a V-a a Turneului naţional “Orgile României”.

În bisericile din România există peste 1000 de orgi. Acestea reprezintă un tezaur de tradiție culturală pe cât de bogat, pe atât de neștiut de public. Repertoriul ales de Eduard Antal propune o panoramare plină de culoare a modului în care s-a scris pentru „Regina Instrumentelor” în secole de istorie a muzicii, cuprinzând lucrări adaptate sau scrise în original pentru orgă din repertoriul universal şi românesc, de la Johann Sebastian Bach la Béla Bartók.

Turneul se va desfăşura în lunile iulie şi august în biserici şi catedrale din întreaga ţară, pentru a continua în toamnă în cele mai importante săli de concert cu orgă din România.

11 comentarii

  • Totusi…..am o curiozitate…..unde sunt bancile vechi care au disparut in mod misterios sub pretextul ca trebuie restaurate???Au reaparut sub forma de scaune????Unde au calatorit?…..am stat in acele banci 50 de ani si le admiram cat sunt de neatinse de timp….

    18
    3
    • …apare o problema!
      Cate erau?
      Am si eu nevoie de vreo 30!!!
      Ofer 2500 pe bucata!!!

      5
      5
    • Bancile erau prea tari la fund pentru politicienii nostri. Au pus scaune cu burete sa stea comod tovarasii de partid.

  • Bancile ca bancile, insa trebuie sa va intrebati unde sunt monumentalele steaguri ale BRESLELOR si colectia unica de covoare orientale ?
    Aici e aici si vrem sa fie aduse inapoi in biserica deoarece au apartinut Bistritei.Eu le-am prins si am vazut aceste minunatii doar cu steagurile originale de pe coloane.
    Pana cand Primaria nu rezolva si asta nu este pe deplin rezolvata valoarea munumentului unic din Transilvania.
    Nici o tara Europeana nu isi lasa de izbeliste asemenea mari valori.

    13
    3
    • Erau facute de sasi, precum Biserica, si furate de valahii puturosi comunisti.

    • Covoarele si steagurile vechi, nu mai pot fi expuse din cauza vechimii.
      Ele sunt la un loc sigur, aclimatizate. Aceste covoare si steaguri sunt proprietatea bisericii evanghelice, si numai ea decide asupra lor.

    • De altfel, au fost redate bisericii replici ale covoarelor orientale, care se afla de la resfintire in biserica. Ele au fost lucrate in Anatolia dupa modelele covoarelor vechi. Aceste covoare s-au refacut prin donatii a sasilor din strainatate, a bisericii evanghelice de la Sibiu si a unilor prieteni a comunitatii noastre sasesti.

  • Bancile erau prea tari la fund pentru politicienii nostri. Au pus scaune cu burete sa stea comod tovarasii de partid.

    • Unele din bancile vechi nu au ma fost restaurate. Comunitatea sasilor Bistriteni, impreuna cu comunitatea sasilor din strainatate au hotarat ca bancile care au putut fi restaurate sa isi gaseasca locul pe galerie si in lateralele bisericii.
      Iar bancile noi au fost comandate si platite de biserica evanghelica Bustrita si comunitatea sasilor din strainatate.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.