”Centenar – Trecut, prezent și viitor”: Lansări și simpozion la CJ

La Consiliul Județean Bistrița-Năsăud s-a desfășurat, în organizarea instituțiilor culturale din subordine (Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”, Complexul Muzeal, Centrul Județean pentru Cultură) și a Arhivelor Naționale, evenimentul ”Centenar 1918-2018. Trecut, prezent și viitor. Istorie și cultură românească”.

La manifestare au fost prezente oficialități locale și județene. Alături organizatori au fost IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, oameni de cultură din județ și nu numai.

După un recital instrumental, a avut loc lansarea catalogului colecției de azulejos ”Lucian Blaga, de la Lisabona la Bistrița”. În catalog se regăsește întreaga poveste a plăcilor de faianță lusitană adusă de Lucian Blaga de la Lisabona și ajunse în patrimoniul Muzeului Bistrița, dar și o scurtă istorie a faianței din Portugalia. La sfârşitul misiunii sale diplomatice în Portugalia (1938-1939), Lucian Blaga a cumpărat o gospodărie ţărănească în hotarul oraşului Bistriţa, pe Dealul Cetăţii, ca loc de odihnă şi creaţie, încântat de spaţiul găsit aici. În 1985, Dorli Blaga, fiica poetului, a dăruit şase cutii cu faianţă, cumpărate în perioada lusitană, care au ajuns în patrimoniul muzeului din Bistriţa. Acestea conţin 125 de plăci de faianţă (azulejo) din secolele XVII-XVIII, specifice artei portugheze. Ele decorau faţadele şi interioarele clădirilor: palate, biserici, vile, spaţii publice. Prin combinarea plăcilor se obţineau compoziţii de o mare diversitate: peisaje, scene biblice sau istorice, decor în formă de tapet. 

Totodată, a fost lansat volumul 1918 în județul Bistrița-Năsăud. Contribuții documentare, coordonat de Adrian Onofreiu, Ioan Pintea și Cornelia Vlașin, apărut sub egida Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud la Editura MEGA, Cluj-Napoca 2018.

Despre importanța apariției acestei cărți a vorbit mai întâi scriitorul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene, care a moderat lucrările simpozionului: „Mulțumesc Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, și trebuie să felicit acest colectiv condus de d-na director Cornelia Vlașin, pentru că au muncit enorm ca să putem avea acest volum impresionant, această carte, cred eu, emblemă pentru județul Bistrița-Năsăud. Este cu siguranță cartea cea mai documentată, este și masivă și este, în același timp, o carte care vorbește despre relaționarea acestui județ cu evenimentele din anul 1918. Sunt aici documente inestimabile, pagini aparte despre acest mare eveniment, care a fost Marea Unire. Este o carte de istorie absolut necesară”.

Ioan Bolovan, prorectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a subliniat, la rândul său, importanța proaspătului demers editorial: „Pentru a putea cunoaște și pentru a putea înțelege foarte bine în toată complexitatea lui anul astral 1918, avem nevoie de surse, de dovezi istorice pe care nu le poate contesta nimeni. Aceste surse sunt ele însele istoria care ne vorbește despre ceea ce s-a întâmplat în realitate și nu contrafactual. Pot să vă asigur că în această carte nu a fost lăsat deoparte nimic din ceea ce s-a întâmplat demn și vrednic de a fi rememorat pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud”.

Despre modul în care s-a lucrat la realizarea cărții „Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud. Contribuții documentare” a vorbit Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud: ”Volumul de față, elaborat de colectivul Arhivelor Naționale se definește ca o necesară întoarcere la izvoare. Fără interpretări, adăugiri sau concluzii personale, el s-a dorit a cuprinde cvasitotalitatea documentelor care se referă la anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud, subliniind ideea unității naționale. Intenția noastră a fost de a cuprinde în acest corpus documentar atât ce s-a publicat, dar mai ales de a aduce aportul unei documentații inedite, bazată pe documentele de arhivă. Acestea din urmă provin în mare parte din fondurile arhivistice bistrițene, la care le-am adăugat pe cele din arhivele mureșene și clujene, referitoare la județul nostru”.

Apoi a început simpozionul ”Centenar 1918-2018. Trecut, prezent și viitor. Istorie și cultură românească”

Au fost invitați să susțină comunicări:

Ioan Bolovan, prorector UBB Cluj-Napoca – Democrație, liberalism și naționalism la românii din Transilvania (1848-1918)

Vasile Tărâțeanu, Centrul Cultural ”Eudoxiu Hurmuzache” Cernăuți – Arheul eminescian la Cernăuți

Ioan Chirilă, președintele Senatului UBB Cluj-Napoca – Contribuția dr. Miron Cristea la organizarea și realizarea evenimentelor Marii Uniri

Corneliu Sigmirean, președintele Senatului Universității ”Petru Maior” Tg. Mureș – Finanțarea națiunii. Fonduri și fundații de burse ale Bisericii Ortodoxe (1800-1918)

Eugen Munteanu, Lucia Gabriela Munteanu, prof. univ. Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași – Monumenta Lingue Dacoromanorum – Construirea Sfintei Scripturi în românește: 370 – Noul Testament de la Bălgrad, 350 – Vechiul Testament al lui Nicolae Spătarul Milescu, 330 – Tipărirea Bibliei de la București

Sorin Sipoș, prof. univ. coord. Școala Doctorală Universitatea Oradea – Români buni, români răi. Imaginea românilor reflectată în documente latino-maghiare

Corneliu Pădureanu, prof. univ. director Dep. Științe Sociale Facultatea de Științe Umaniste ”Aurel Vlaicu” Arad – Activitatea lui Ștefan Cicio Pop în anul 1918

Mircea Gelu Buta, prof. univ. UBB Cluj-Napoca – Gândul bistrițenilor către Regatul României

Vasile Dobrescu, prof. univ. Universitatea ”Petru Maior” Tg. Mureș – Opțiune sau dilemă: între activismul politic național și activismul guvernamental la românii transilvăneni

Ioan Cârja, Cecilia Cârja, conf. univ. UBB Cluj-Napoca – Abandonând steagul străin. Ardeleni și bănățeni în anii Marelui Război

Doru Sinaci, director Biblioteca Județeană ”AD Xenopol” Arad – Tribuna Poporului și tribunismul

Daniela Pădureanu Andreica, director Centrul Municipal de Cultură Arad – Literatura ardeleană în preajma Marii Uniri. O scurtă incursiune