Centrul Onisim şi partenerii săi ajută 80 de oameni care au abandonat şcoala să-şi găsească drumul

Centrul de Reintegrare Socială Onisim Bistriţa a accesat un nou proiect finanţat cu bani europeni. El se numeşte „Şi noi putem” şi se derulează în parteneriat cu Asociaţia In. Motion, SC Next Step Advertising SRL şi Grupul Social pentru Comunitate. Bugetul proiectului este de 700.000 de euro, bani cu care vor fi sprijite 80 de persoane care au părăsit timpuriu şcoala să se califice în trei meserii, iar 24 dintre ele să se angajeze în şase structuri de economie socială înfiinţate prin proiect.

Iosif Pintican – Centrul Onisim: „Proiectul Şi noi putem se referă la faptul că putem folosi instrumentele economiei sociale aplicate în viaţa persoanelor cele mai vulnerabile. Grupul ţintă e format din persoane care nu au opt clase terminate. Sunt 80 de persoane care vor beneficia de cursuri de formare profesională în trei meserii:  şlefuitor metale, vopsitor industrial şi presator mase plastice, iar 24 de persoane vor fi angajate în şase firme create prin acest proiect din care patru în Bistriţa-Năsăud şi două în judeţul Giurgiu, judeţ partener al nostru în proiect. La Bistriţa vom înfiinţa un atelier de confecţii inox, atelier de confecţii fier forjat, atelier de montaj confecţii inox şi confecţii fier forjat, respectiv un atelier de vopsitorie în câmp electrostatic, iar în Giugiu vor fi centre de colectare şi presare deşeuri reciclabile. Deocamdată nu am recrutat beneficiarii. Probabil o parte vor fi cei care locuiesc în Centrul Onisim şi care vor să aibă un nou start în viaţă, să înveţe meserii noi şi să-şi câştige existenţa”.

Ramona Marian, manager de proiect: „Potrivit statisticilor, rata abandonului şcolar în rândurile copiilor care au părinţi cu nivel de educaţie scăzută este de 90%. Sunt nişte date care ne sperie foarte rău. Este clar că, în societatea românească există şi oameni cu mai puţine şanse, iar dacă putem să oferim şanse unor oameni care au părăsit timpuriu şcoala, fiindcă acesta este grupul vulnerabil căruia ne adresăm prin acest proiect, eu zic că e un lucru bun. Ce facem cu proiectul? Trasăm un drum pentru 80 de persoane din grupul vulnerabil, persoane care au părăsit timpuriu şcoala, prin informare şi formare profesională în trei meserii şi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română şi a competenţelor civice. Pentru că e un proiect de economie socială, creăm şi şase întreprinderi. Le înfiinţăm, le susţinem timp de 7 luni şi am gândit lucrurile în aşa fel încât după cele şapte luni să se susţină singure. În aceste întreprinderi creăm 24 de locuri de muncă pentru aceste persoane. Noi am fi vrut să-i angajăm pe toţi cei 80, însă finanţarea nu ne-a permis. Nu este limită de vârstă, dar vor fi probabil mai mulţi bărbaţi fiindcă meseriile sunt destinate mai mult lor”.

La conferinţa de lansare a proiectului a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan. „Ne bucurăm că există oameni ca şi dumneavoastră care sunt interesaţi de cei care au fost mai puţin ajutaţi de soartă şi de bunul Dumnezeu. Cred că e obligatoriu să facem un efort cu toţii pentru ca aceste persoane care abandonează şcoala, care devin, în timp, o povară pentru stat – fiindcă trebuie găsite soluţii de a fi sprijinite – să fie scoase din această zonă şi reintegrate în societate. Mă bucur, de asemenea, că acest program important, POSDRU, a fost deblocat, fiindcă e un program foarte important. Fiecare loc de muncă e un câştig pentru noi. Înţeleg că vor fi 24. Există o singură variantă pentru o carieră de succes: educaţia”, a spus CJ Bistriţa-Năsăud.

Prezent la lansarea proiectului a fost şi senatorul PNL Dorin Dobra care i-a felicitat pe câştigătorii proiectului. „Cei care se ocupă de fonduri europene sunt eroii zilei de azi. Ciclic, România a avut mai mulţi eroi. Mai întâi au fost contabilii, apoi informaticienii, iar astăzi eroii zilei sunt cei care se ocupă de fonduri europene. Paşi s-au făcut cu adevărat pentru a mai elimina din termene şi a mai perfecţiona sisteme de plăţi, ramburs şi aşa mai departe, dar stufoneşia este aceeaşi, iar cei care accesează fonduri europene sunt eroii zilei fiindcă de ei depinde câţi din banii europeni intră în economia diurnă”.