Cu ocazia Zilei Imnului Național, 29 iulie, în Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, va avea loc o ceremonie militară și religioasă organizată de autoritățile locale.
Festivitatea de marți 29 iulie va începe la ora 10.00 și va cuprinde: acordarea onorului militar, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, alocuțiuni, defilarea efectivelor participante.
Încă din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, imnul a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.
La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998.
Motto:
“Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”
(Mihai Eminescu- Epigonii)
Autorul imnului naţional, poetul Andrei Mureșanu s-a născut în 16 noiembrie 1816, la Bistrița, fapt pentru care orașul îşi revendică statutul de “Oraş al Imnului Naţional”. Numai că după anii de studiu la liceul piariștilor din Bistrița, în 1832 s-a mutat la Academia Greco-Catolică din Blaj unde a studiat filosofia şi apoi teologia.
In anul 1838, Andrei Mureșanu s-a stabilit la Brașov, ca institutor la școala română condusă atunci de George Barițiu, iar după doi ani, în 1840, devine profesor la gimnaziul românesc, calitate în care funcționează până în anul 1849. Aici a început să publice poezii și articole în ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, o revistă românească având caracter cultural, apărută ca supliment al ziarului “Gazeta de Transilvania”. Intre acestea se numără poemul intitulat iniţial ,,RĂSUNET” apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, în alfabetul chirilic, specific perioadei respective.
Poemul cunoscut ulterior sub numele “Un răsunet”, a devenit ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i s-a găsit o melodie adecvată.
Pr. dr. Vasile Oltean, fost custode al muzeului primei scoli romanesti din Scheii Brasovului, a demonstrat că dascălul de cântări, profesorul şi cântăreţul George Ucenescu este adevăratul creator al muzicii, după însăşi mărturia sa din epocă: „Sosind furtunosul an 1848, poetul [Andrei Mureşianu] căuta o melodie după care să compună un sonet, care să cânte între amicii ce erau să se adune la grădina parohului pentru o petrecere. Am cântat mai multe cântece de probă, iar sosind la ultimul cânt Din sânul maicii mele, iar că vine poetul [Andrei Mureşeanu], împreună cu patru domni români [N. Bălcescu, I. Brătianu, Gh. Magheru, V. Alecsandri]; […] îmi dete d. Andrei Mureşan poesia făcută […] îi probăm puţine rânduri şi văzând că în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine […] Din ziua aceea, cântecul Deşteaptă-te, române! s-au făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea să-l cânte bine şi regulat”.
Deci, compozitorul imnului este G. Ucenescu şi nu Anton Pann (între timp, Ucenescu devine cursantul lui A. Pann la şcoala sa de psaltichie şi tipar psaltic de la Seminarul Mitropoliei, profesorul popularizând cântecul ucenicului său).
Confuzia, care s-a perpetuat până azi între cei doi compozitori vine de la episcopul, apoi mitropolitul Iosif Naniescu.
Asadar, versurile lui Andrei Mureșanu au fost puse pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), de catre Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase. Acesta a cântat mai multe cântece de probă printre care şi melodia din priceasna „Din sânul maicii mele” pe versurile din ,,Răsunetul” . Astfel ,,Deşteaptă-te române!” a devenit marșul revoluționarilor români din 1848 din Transilvania, fiind numit de Nicolae Bălcesu ”Marseilleza românilor”. Denumit ulterior ”Deșteaptă-te, române !”, poemul – alcătuit din 11 strofe – a devenit, din 1990, imnul de Stat al României, iar la ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Asemenea sarbatori sunt binevenite pentru ca dau o utilitate armatei, dau un sens cheltuielilor bugetare cu intretinerea unei armate impotente, coplesita de incompetenta si imobilizata de coruptie. Sa defileze prin fata liderilor locali de partid, asta-i singura ei eficienta.