Chipurile oraşului, dezvăluite la Galeria Concentric. Oliv Mircea: Lucrările, baza unei pinacoteci

(FOTO-VIDEO) Timp de o săptămână, 16 artişti plastici s-au plimbat pe străzile oraşului şi i-au studiat chipurile în zile luminoase de toamnă. „Orologiul din turn” s-a numit tabăra de pictură la care au participat şi în urma căreia au rămas 44 de lucrări pe care publicul le poate admira la Galeria Concentric, unde avem rara ocazie să vedem o expoziţie-studiu.

Artiştii Horea Paștina, Mihai Sârbulescu, Cristian Dițoiu, Marian Dobre, Valentin Scărlătescu, Alexandru Antonescu, George Mircea, Emilia Pop, Sever Moldovan, Radu Șerban, Andrei Câmpan, Crina Antonescu, Teodor Ștefan, Mariana Moldovan, Miron Duca şi Marcel Lupșe au răspuns provocării criticului de artă Oliv Mircea care le-a cerut să surprindă chipurile oraşului.

„S-au întrunit un număr de 16 artişti care sunt reprezentanţi ai mai multor generaţii de creaţie, de la generaţia unor seniori incontestabili până la generaţiile mai proaspete ale unor tineri masteranzi şi doctoranzi care au venit alături de noi. Zece dintre artiştii care au participat la acest simpozion sunt altceva decât bistriţeni, ceilalţi sunt bistriţeni sau aproape bistriţeni, în sensul că sunt bistriţeni, dar trăiesc în altă parte. Pe toţi îi uneşte faptul că au credinţa mare în pictură, fiind din ce în ce mai puţini pentru că mulţi au înlocuit pictura şi exerciţiul ei cu spectacolul artistic, refugiindu-se cu voie sau fără voie în happening, în performance, în forme care sunt specifice postmodernităţii. Timp de şapte zile, ne-am întâlnit aici şi am produs tot ce se vede aici. Nimeni nu a venit cu vreo lucrare de acasă. Există anumite ritualuri care presupun obişnuirea cu locul, adulmecarea locului, gustul locului la care aderi sau nu, poveştile locului pe care le asculţi până să se ajungă la cele 44 de înfăţişări artistice ale expunerii. A trebuit ca, într-un ritm extraordinar să se muncească. Am avut norocul de nişte zile extraordinare, parcă erau cadouri de lumină”, a spus criticul de artă Oliv Mircea.

El a explicat că această expoziţie va fi urmată de alta în perioada lunilor aprilie şi mai 2018, în Galeria Arcade, unde va fi o expoziţie de lucrări elaborate în atelier pe baza notiţelor luate acum, o expoziţie de pictură, poate şi de fotografie şi de desen.

„Toată această întâmplare are un sens. Orice oraş de stilistică germană, orice burg medieval, are o pinacotecă. În mod normal, din lucrările care vor rămâne la Bistriţa se va constitui baza unei pinacoteci a oraşului. Aşa cum oraşul primeşte un chip văzând cu ochii, nădejdea mea este că şi pinacoteca va avea un chip şi, mai ales, un fond de artă de nivel foarte înalt. Dacă lucrurile vor ieşi bine – şi celor care ne-au finanţat acest proiect li se va părea interesant – probabil că tabăra va trebui să meargă în continuare. Nu văd de ce nu ar merge. Această tabără o datorăm primarului Bistriţei cu care am avut o discuţie la început de an. Pe el l-am întrebat dacă ştie ce va lăsa în urma lui. Discuţia a fost laborioasă şi am întrebat dacă nu l-ar interesa să aibă şi o pinacotecă. Suntem de aceeaşi vârstă, suntem în situaţia să iubim oraşul acesta – nu avem ce face – iubirea faţă de locul unde stai trebuie să fie necondiţionată. Artistic vorbind pictura e un exerciţiu al libertăţii. De ce să vii la Bistriţa unde prietenul tău Oliv îţi cere să dezvălui chipurile oraşului? Nu mai pare atât de multă libertate. Cu toate acestea, prietenii noştri au făcut acest exerciţiu de umilinţă, de smerenie, de profesionalism şi de dăruire până la urmă. O să ne revedem cu ei în aprilie -mai. Cred că va fi evenimentul de maximă forţă pe care noi îl vom dedica Centenarului Marii Uniri.  Sper să arătăm că suntem treji. Despre asta este vorba în general. Centenarul ne dă acest prilej”, a adăugat Oliv Mircea.

Criticul de artă a atras atenţia că tot ce se vede pe simeze „sunt lucruri pe care le vedeţi în fiecare zi, dar artiştii au descoperit poezia locuirii”.

„Au simţit, în felul lor, că există aici locuri ale revelaţiei aşa cum sunt probabil peste tot, dar aici la noi par că s-au arătat destul de binevoitor în zilele astea. Totul a însemnat să punem în discuţie emblemele oraşului, chipurile lui pe care nu le ştiam sau poate că le-am uitat. Sunt şi viziuni ale pasajelor.  Oraşul nostru e de o frumuseţe incredibilă, e aproape un parc. Apoi sunt ici şi colo elemente de istorie a locuirii care ne pot face mândri ca pe nişte europeni fără complexe. Cele 16 grupaje de lucrări de artă sunt, până la urmă, moduri ale sensibilităţii şi ale înţelegerii locului pe care fiecare dintre artişti au dezvăluit-o. Avem clarităţi şi neclarităţi, desen de profunzime. În esenţă, un asemenea tip de expoziţie e una studiu. Se fac din cee în ce mai rar. Ultima, cu un program clar, a făcut-o maestrul Gherasim către sfârşitul anilor 1970, în trei ediţii”, a adăugat criticul de artă.

Expoziţia cu vânzare e deschisă timp de două luni la Galeria Concentric. Oricare lucrare poate ajunge la un colecţionar. „Aşa cred eu că trebuie să arătăm că ne iubim oraşul: să ducem imagini ale lui în casele noastre, să nu mergem doar pe zona ilustrativă, să-i găsim şi profunzimile metafizice pe care eu le descopăr în fiecare dintre lucrări”, a spus criticul Oliv Mircea.

La vernisaj au mai vorbit părintele Johann Dieter Krauss de la Parohia Evanghelicxă şi Marin Ecedi, gazda evenimentului.