”Bistrița Electromobility HUB” se numește obiectivul strategic pus la cale de Consiliul Judeţean Bistrița-Năsăud și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (extensia Bistriţa), în parteneriat cu RAAL, Rombat și Datacor pentru crearea unui hub de inovație în Bistrița.
Hub-urile sunt cofinanțate de autoritățile locale (prin intermediul banilor europeni) și companiile de specialitate (atât mari cât si IMM-uri) care au motivații diverse în acest sens. Inițiativa înființării lor aparține atât guvernelor naționale cât și consiliilor regionale sau județene.
Un ipotetic Bistriţa Electromobility Hub ar trebui să aibă o platformă urbană (birouri, spațiu de ateliere, eventual integrată cu campusul UT) într-o locație de prestigiu care să fie atractivă pentru specialiști din centrele universitare și una peri-urbană, unde să fie spații de testare pentru diverse proiecte tehnice.
Hub-ul va avea un secretariat alcătuit din specialiști cu realizări măsurabile pe: atras fonduri europene, colaborare universități-industrie și relații comerciale internaționale, în special monitorizări de licitații externe, târguri industriale, anunțuri de posibilități de parteneriat industrial.
Zona metropolitană Bistrița are printre cele mai coerente concentrații de companii din industria auto. Firmele componente fie au devenit deja parte a demersului european de decarbonare a industriei, fie au un potențial serios în acest sens.
Astfel, Rombat, lider regional în branșă, a investit deja 12 milioane de euro în producerea de baterii pentru mașini electrice.
La rândul său, RAAL companie cu capital local, în mare parte în proprietatea angajaților și lider în exporturile industriale românești făcute de firme naționale, funcționează deja ca platformă de testare pentru sisteme de răcire pentru mașini electrice având deja un sistem de răcire propriu în acest scop. RAAL livrează deja la Nortvolt Suedia, cel mai mare membru al European Battery Alliance și proiectul de prestigiu al UE pe această dimensiune.
Astfel de companii bistrițene au deja departamente mari de cercetare (150 de ingineri la RAAL, inclusiv câteva doctorate atașate unor proiecte de cercetare interne) și platforme de testare a produselor inovate acolo.
Pe partea digitală, firma bistrițeană Datacor este specializată pe soluții inovatoare de comunicații și
electrice, acoperind și segmentul industrial relevant aici.
Ceea ce Bistrița nu are, este o platformă-actor care să mobilizeze coerent și eficient acest potențial demonstrat și să îl mărească semnificativ folosind aceste granturi PNRR. În țările cu capacitate mai mare de inovație tehnologică din Europa, această platformă-actor sunt hub-urile de inovație industrială specializată, fiecare hub fiind specializat pe un anumit sector industrial (în acest caz electromobilitate).
A fost depusă o fișă de proiect în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență în vederea obținerii finanțării acestuia.
În anul 2021 a fost achiziționat Serviciul de elaborare a studiului de oportunitate pentru realizare proiectului ”Bistrița Electromobility HUB” și s-a încheiat Contractul nr. 13886/18.06.2021 cu Guga Ștefan PFA în valoare de 24.900 lei fără TVA. Stadiul contractului – finalizat.
Informațiile apar în raportul de activitate al președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, la capitolul priorități pentru 2022.
Mai intâi, de ce „Bistrița electromobility hub” si nu „Centrul de electromobilitate Bistrița”. Lăsând la o parte englezismele cu care ne-am obisnuit, mai e mult până departe. Asa cum se spune in textul articolului, un ipotetc Bistrița electromobility hub ar trebui să aibă o platformă urbană formată din birouri si ateliere. Eventual această platformă ar trebui să fie integrată integrată cu campusul UTCN- extensia Bistrița, dar care vasăzică nu există, cum ar spune nenea Iancu.
De aceea, este nevoie de construirea unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevăzut cu spatii de invătământ, care să includă săli de curs si laboratoare de cercetare, dar si clădiri pentru ateliere, cămine studentesti, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc.
Cu ceva ani in urmă autoritătile din administratia locală erau mai deschise la minte si vorbeau despre construirea la Bistrita a unui campus universitar comun – Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Tehnică: ( https://timponline.ro/campus-universitar-pentru-studentii-din-bistrita/). Din păcate toate au rămas la faza de „bune intentii”.
Pentru ca obiecivul Bistrița electromobility hub să nu rămână „ipotetic” este necesar să se treacă la actiune pentru edificarea unui Campus Universitar care ar trebui să includa si clădiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizată la standarde internationale ar fi de natura sa creeze un grad ridicat de atractivitate pentru studenti si cadre didactice universitare, asigurând un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. In acest sens si primarul Ioan Turc a promis in campania electorală că va pune bazele unui nou obiectiv strategic si anume „Bistrita Universitară” astfel incât orasul să poată să se dezvolte ca o destinație pentru afaceri inovative, in strânsă legătură cu avantajele conferite de invătământul superior.