Consiliul Local dezbate joi un proiect privind însuşirea modificărilor şi completărilor inventarului domeniului public aprobat în 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Primăria Bistriţa şi-a propus să pună în valoare fosta cetate medievală, Bistriţa fiind unul dintre oraşele fortificate ale Transilvaniei, cu patrimoniu arhitectural şi istoric păstrat parţial, în vederea valorificării potenţialului istoric şi dezvoltării turismului cultural printr-o amenajare adecvată.
Astfel, unul din obiectivele de investiţii din anul 2014 este ”Cetatea Medievală Bistriţa – reabilitarea pasajelor medievale, marcarea zidurilor cetăţii şi reconstrucţia Porţii Lemnelor”, proiect care cuprinde printre altele şi restaurarea şi consolidarea fragmentelor de zid ale vechii cetăţii şi reabilitarea pasajelor şi a unor spaţii de interes public din zona centrului istoric, altele decât cele cuprinse în proiectul de regenerare urbană a pasajelor din centrul istoric şi dezvoltarea axelor transversale pe direcţia pasajelor, respectiv axa breslelor, a artelor şi a coroanei, aflate acum în lucru într-un proiect cu finanţare europeană.
În urma verificării documentelor şi măsurătorilor, s-a constatat că inventarul nu cuprinde suficiente date pentru realizarea proiectelor, fiind necesară modificarea elementelor de identificare ale unor pasaje şi străzi cu dimensiunile reale rezultate din măsurători cadastrale, necesare realizării proiectelor de amenajare aflate în derulare. Este vorba de Pasajul II – str. Republicii nr. 49 – 51 şi str. Gh. Şincai nr. 2, Pasajul VII – str. I.L. Caragiale nr. 32-34 şi str. Dornei nr. 39-41, Pasajul IX – str. Liviu Rebreanu nr. 10-12 şi str. Vasile Alecsandri, Pasajul X – Piaţa Centrală nr. 38 şi str. C-tin Dobrogeanu Gherea şi Pasajul XIII – str. G. Coşbuc nr. 27-29 şi str. N. Titulescu nr. 32-34, precum şi modificarea lungimii străzii Alexandru Vlahuţă care este formată din două secţiuni, pe porţiunea cuprinsă între Piaţa Centrală şi str. C-tin Dobrogeanu Gherea – pasaj pietonal şi cealaltă parte cuprinsă între str. C-tin Dobrogeanu Gherea şi str. M. Kogălniceanu – stradă.
Deasemenea, se propune înscrierea în inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public a unui pasaj existent din anul 1880, Pasajul nr. IV – str. Dornei şi str. Liviu Rebreanu nr. 5-7 în lungime de 66 m şi suprafaţă de 87,30 mp.
Municipalitatea va plăti din bugetul local documentaţia şi studiile, urmând să depună proiecte pe POR 2014-2020 pentru finanţarea lucrărilor.
Primaria Bistrita tot insista pe reconstructia Portii Lemnelor, una din fostele trei porti de intrare in Cetatea Medievala. Dupa cum se stie Poarta Lemnelor se afla pe locul ocupat in prezent de blocul “DOMUS”, iar incadrarea ei in peisajul actual este greu de realizat. In plus, zona este in prezent extrem de circulata si nu ar permite gatuirea circulatiei in acel loc. De altfel, acesta a fost motivul demalarii Portii Lemnelor in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mai exact in anul 1862, pentru a permite dezvoltarea orasului spre est. In cazul acesta nu ar fi mai bine sa se opteze pentru a fi reconstruita Poarta Ungureasca, aflata undeva la intersectia strazii Dogarilor cu Titulescu, avand in vedere ca cea mai mare parte din zidul de incinta al cetatii medievale conservat pana astazi impreuna cu Turnul Dogarilor se afla tocmai in vecinatatea Claustrului Dominican care adaposteste in prezent Caminul de batrani. Zona este mai linistita si mai putin circulata avand in plus avantajul apropierii de Parcul Municipal proaspat reabilitat.
Citind despre înscrierea în inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public a unui nou pasaj, am avut impresia ca e vorba de cel din secolul XXI, de pe Str. Sincai, aparut in urma reabilitarii cladirii care adaposteste Direcia Patrimpniu a Primariei Bistrita. Dupa cum se stie, fostul restaurant Bert marginit de Pasajul Aurarilor reprezentau embleme ale orasului Bistrita,fiind incluse in zona de rezervatie istorica protejata. Cu toate astea, cladirea a fost demolata in urma cu cativa ani si apoi reconstruita fara a se respecta stilul arhitectonic initial. Ba mai mult, cu toate ca ansamblul de case din frontul stradal era continuu pana la Pasajul Aurarilor, in urma reconstruirii, la stânga clădirii a mai apărut un pasaj în locul unei porți și a unui corp de clădire de deasupra porții. Poate ca ar trebui si acesta inscris in inventarul public, fiind vorba de un „monument de prostie”.
Propun ca nume pt. noul pasaj aparut ca din ceata………Dar mai bine sa organizam un concurs prezidat de dl. Primar si Consilierii Locali care nu scot o vorba despre ciudata aparitie.Este valabil si pt. Inspectoratul de Cultura BN .O alta problema este si diminuarea continua a spatiilor verzi, in oras acolo unde sunt proiecte de asa zisa reabilitare. A se vedea cum arata PIATA MICA si spatiul verde de langa AZILUL de BATRANI, in prezent excavat si redus la jumatate.
Intr-adevar in Piata Mica e un prapad. Primarul Drujba rascheteaza tot ce-i verde, astfel ca „reabilitare” nu va mai ramane nici fir de iarba. Numai betoane si mulaje de struti africani. In schimb, in Piateta triunghiulara de langa Azilul de batrani, se amenajeaza monumentul de for public intitulat ”Exodul saşilor”, care este un Basorelief, reprezentand ”o mărturisire a tragediei istorice în conştiinţa cetăţenilor bistriţeni” . În 12 septembrie 2014 se împlinesc 70 de ani de la exodul saşilor bistriţeni, în urma invaziei trupelor sovietice. Totusi, ar fi bine daca pe latura opusa basoreliefului, respectiv pe partea inierbata a movilitei in care este inglobat monumentul, ar fi amenajat un ceas floral, element de arhitectura peisagera, menit sa dea mai mult farmec si animatie pietei.
Ideea vanturata in repetate randuri, de a fi reconstruita „Poarta Lemnelor” care se gasea undeva in zona blocului Domus, este lipsita de sens. Nu doar pentru faptul ca amplasamentul originar nu mai este disponibil, dar integrarea sa in ansamblul arhitectonic actual devine distonanta. Prin urmare, neputand sa fie amplasata pe locul de origine, s-a propus sa fie mutata alaturi in parculetul de langa Capela Veche. Evident, ideea reconstruirii portii pe alt amplasament este lipsita de orice sens, si in plus ar fi o cheltuiala inutila. Dar, dupa cum se stie, la inceputul anilor ’90 se dorea construirea unei biserici mai spatioase, in parculetul de langa Capela Veche, unde a fost sfintita o troita, insa de atunci nu s-a facut nimic. De aceea, o posibila solutie rationala ar fi ca Poarta Lemnelor sa fie integrata in arhitectura bisericii planificata a se construi in acest parculet, asa cum multe biserici sau catedreale au preluat in arhitectura lor, spre exemplu „Cula Olteneasca” . Astfel, Poarta Lemnelor cu turnul inalt de 28 m ar putea fi chiar fatada de la intrarea in biserica, preluand in partea superioara a sa functia de turn al clopotnitei.
Domnule . POPA si DAN :Aveti perfecta dreptate. Dar pt. ca lucrurile si ideile valoroase ale cetatenilor sa se concretizeze, trebuie prezentate in scris in Consiliul Local. Numai asa vor sti EDILII ca existati Si isi vor da seama ca judecati mai bine ca ei. I