Comercianţii din centrul vechi cer administraţiei locale să nu fie pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă

(FOTO) Asociaţia comercianţilor şi proprietarilor de spaţii comerciale din centrul vechi al Bistriţei a criticat administraţia locală pentru faptul că a instalat din nou cortul în Piaţa Centrală, deşi primarul Ovidiu Creţu ar fi promis în urmă cu un an că nu va mai face acest lucru. Organizaţia condusă de Ioan Miclea, patronul Claudia Star, a acuzat municipalitatea că nu aplică aceeşi unitate de măsură cu toţi cei care vând în centrul istoric. În felul acesta, se creează concurenţă nelioală, iar de pierdut ar avea numai firmele locale, cele care virează mulţi bani la bugetul Bistriţei şi la cel de stat.

Asociaţia comercianţilor şi proprietarilor de spaţii comerciale din centrul vechi al Bistriţei are 18 membri. Cei mai mulţi se ocupă de comerţ încă de acum 27 de ani, iar de 25 de ani fac business în centru. După Revoluţie, spun ei, au închiriat, în urma unor licitaţii, spaţiile din zona centrală care se aflau în proprietatea întreprinderilor de stat. Chiirile pentru spaţiile care au între 40 şi 170 de mp nu au fost deloc mici, se plâng comercianţii, între 1000 USD şi 3000 de USD. După circa 10 ani, ei au reuşit să le cumpere, majoritatea imobilelor fiind într-o stare jalnică. După ce au devenit proprietari, au făcut renovări şi modernizări din surse proprii. Printre exemplele de bună practică se numără Cofiseria Cristina, magazinul Color, spaţiul unde se află Alpha Bank aflat în proprietatea omului de afaceri Dumitru Gâvan, magazinele Claudia Star, inclusiv spaţiul deţinut de notarul Groza ţi imobilul din Piaţa Unicii colţ cu strada Dornei, în curs de amenajare.

„Cred că am făcut ceva pentru oraşul acesta şi am merita să fim respectaţi de administraţie. Piaţa Centrală are 49 de numere, iar la parter sunt 36 de spaţii comerciale, cu bănci, magazine, notariate. Pietonalul Liviu Rebreanu are şi el 40-50 de numere şi acolo, din nou, sunt 40 de mici buticuri. Sunt magazine şi pe strada Dornei, au început să apară şi pe Nicolae Titulescu, pe Gheorghe Şincai, care arată foarte bine. Toate aceste spaţii au fost făcute fără niciun ajutor din partea Primăriei. De multe ori, am rugat autorităţile locale să ne ajute pentru a ne elibera certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construcţie ca să putem lucra mai repede. Eu, pentru un imobil din Piaţa Centrală pe care l-am renovat, am fost nevoit să aştept doi după toate avizele. Am ajuns şi la Ministerul Culturii”, a spus Ioan Miclea, preşedintele asociaţiei, într-o conferinţă de presă la care au mai fost prezenţi Eugenia Echim, Ioan Parasca şi Teodor Marica, toţi comercianţi din centru.

Miclea a reamintit că, după ce s-au făcut toate aceste eforturi, în urmă cu 5 ani, primarul Ovidiu Creţu a decis să amplaseze cortul în centru, iar de atunci comerţul din centru a avut mult de suferit.

„Clienţii nu au mai putut veni cu maşinile acolo, s-a bulversat traficul. Totul s-a dat peste cap. A venit apoi perioada de criză. În urmă cu un an, după multe petiţii adresate către toate instituţiile, au ridicat cortul de acolo şi ne-au promis că nu îl vor mai amplasa acolo.  După ce l-au luat s-au simţit creşteri la încasările pe magazine şi am fost mulţumiţi. În urmă cu două săptămâni am auzit că montează cortul din nou. Am zis că e o chestie caritabilă (Târgul de purici -n.r.), e ok, nu e nicio problemă, dar nu s-a terminat. A urmat târgul organizat de Camera de Comerţ şi Industrie, Toamna aurie, un nume pompos, fără niciun rost. Camera de Comerţ nu vine în ajutorul nostru ca şi comercianţi, cum se făcea odată şi se mai fac în anumite oraşe. Pe vremuri se făceau nişte târguri de contractări, veneau producători de încălţăminte, de confecţii, de porţelanuri. Puteam merge să discutăm cu ei, să facem contracte şi să aducem marfă. Eu cred că acesta e rolul Camerei de Comerţ, nu să facă un bazar în centrul oraşului în secolul XXI. Nu suntem împotriva concurenţei, dar ea trebuie să fie loială. Am trecut şi eu pe la târg să văd efectiv ce se întâmplă, dar cred că doi sau trei sunt producători, dar nu direcţi, ci intermediari. Restul sunt produse made în Asia. Acest târg, dacă Camera de Comerţ vrea să îl facă în continuare să îl facă, dar în alte locaţii, cum ar fi Sala Polivalentă care are în faţă o parcare unde se poate monta cortul. Noi nu avem nimic împotrivă”, a menţionat Ioan Miclea.

Întrucât la Târgul Toamna Aurie a fost permisă amplasarea în centrul oraşului a unor rulote în care se face mâncare la grătar, Ioan Miclea a spus că bancherii şi proprietarii magazinelor cu produse scumpe au avut de suferit din cauza mirosului care se degajă de la acestea.

„Sunt foarte deranjaţi de fumul care le intră în magazine. E un magazin care are costume de 900, 1000, 1200 de lei. Cine să-şi ia un costum care miroase a prăjeală?”, a adăugat el.

Ioan Miclea a mai atras atenţia că vânzările din centrul istoric mai au de suferit şi din cauza faptul că toate parcările din zonă sunt ocupate de maşinile angajaţilor Primăriei Bistriţa şi a cerut ca aceştia să folosească parcarea de pe strada Lupeni pentru ca turiştii şi cumpărătorii să poată parca în centru.

Asociaţia comercianţilor şi proprietarilor de spaţii comerciale din centrul vechi al Bistriţei va lua legătura cu aleşii locali de la toate partidele care să adopte un regulament pentru activitatea de comerţ din zona centrală, întrucât cred că numai aceştia mai pot face ceva în sprijinul lor, primarul fiind o cauză pierdută. „Organizaţia va face o discuţie cu toţi consilierii locali de la toate partidele ca să promoveze şi să impună un regulament foarte clar pe baza căruia să se desfăşoare comerţul în centrul vechi. Dacă dânşii au foarte multe reglementări, de la cum trebuie să arate geamurile, până la publicitate, atunci şi ceilalţi care vin vremelnic în zona aceasta să facă comerţ vor trebui să aibă reglementări care să fie scrise şi reglementate. Nu putem să fim pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă”, a spus Cristian Munthiu, consultant ales de organizaţie să îi reprezinte interesele.