La Hotel Metropolis se desfășoară conferința națională ”Apa – sursă de viață și civilizație, componentă a mediului, element esențial pentru o dezvoltare durabilă”, ediția a II-a.
Au fost invitați să susțină prezentări reprezentanți ai Guvernului, Administrației Bazinale Someș-Tisa, Aquabis, Apanova, Biomax, Zeolites Group, RAJA Constanța pe teme precum accesarea de fonduri europene, ”Cercetări privind utilizarea zeoliților în procesele de tratare/epurare a apelor”, ”Impactul social și de mediu al consumului de apă îmbuteliată”, ”Enzimele, tehnologia viitorului în tratamentul apei și al marilor lacuri de acumulare”, ”Soluții de finanțare a investițiilor în infrastructură”, ”Acumularea Colibița”.
Deputatul Doina Pană, fost ministru al Apelor și Pădurilor, a afirmat că ”pe lângă aurul galben, avem aurul verde, pădurea, și aurul albastru, apa”:
”Spre deosebire de aurul galben, pe care până acum nu prea ne-am priceput să-l valorificăm, fără aurul verde și aurul albastru nu am putea exista. Ca ministru în două mandate m-am ocupat de amândouă, poate mai mult de păduri pentru că acolo ”ardea” și trebuia stopat ce se întâmpla, din fericire aproape s-a stopat. De la 8,8 milioane mc cât se tăia ilegal anual până în 2014, se taie ilegal 0,4 milioane mc, datorită Radarului Pădurilor, noului Cod Silvic, legii contravențiilor silvice. Apele sunt și mai importante, generează bunăstare dacă știi să te apleci asupra lor (irigații, zone de agrement, canale navigabile, pescuit industrial), dar și pericole. Am spus că nici inundațiile nu mai sunt ce au fost, s-a demonstrat că așa este. Inundațiile din ultimii ani, generate de schimbările climatice, apar ca scurgeri de pe versanți, pe pârâiașe. Nici ploile nu mai sunt ce au fost, dacă un debit normal înseamnă 40 l/mp, în ultimii ani avem debite de peste 200 l/mp. Nu există nici măcar o strategie internațională, s-au făcut mari pași pentru inundațiile normale, sunt hărți de risc, dar la acest tip de ploi și de inundații nu ne prea folosesc. Deci trebuie găsite soluții pentru tot ce nu exista, cu corectări de torenți, baraje și așa mai departe. Avem opt mari baraje în construcție de peste 30 de ani, care necesită sume uriașe, în sfârșit prin POIM sunt prinși bani pentru ca o parte dintre ele să se finalizeze. Un pas important se va face prin noua lege a parteneriatului public-privat”.
Ea a adăugat că ”apa este o resursă excepțională, dar noi nu știm să o prețuim”. ”Ar trebui să ajungă până la nivel de școli, mulți copii nu cunosc adevărul despre ce înseamnă apa, ca să știe cum să o economisească și să o prețuiască”.
Deputatul Daniel Suciu a spus că, peste trei-patru ani, după finalizarea lucrărilor din Masterplanul de apă și canalizare, 95% din populația județului va fi racordată la rețeaua de apă, iar peste 75% la cea de canalizare. ”În ultimii șase ani, în Bistrița-Năsăud s-au derulat și se derulează proiecte de peste 1 miliard de euro, iar o parte foarte importantă are legătură cu apa și canalizarea”.
Viceprimarul Cristian Niculae, fost comisar șef al Gărzii de Mediu, a menționat că știe foarte bine problemele legate de gestionarea resurselor de apă: ”Acest eveniment este o oportunitate pentru cei din domeniu, pentru administrație, pentru cei din mediul privat să aibă schimburi de informații legate de această temă vastă. Ca iubitor al naturii, ca pescar împătimit, ca fost comisar șef al Gărzii de Mediu, vă spun că mai sunt foarte multe de făcut și mă refer în special la prevenirea și combaterea depozitării deșeurilor pe malurile râurilor, care nu arată așa cum ar trebui, o știm foarte bine cu toții. Am fost și de o parte și de alta a baricadei, am dispus controale și am dat sancțiuni atunci când a fost cazul, când am lucrat la Garda de Mediu, iar acum sunt eu cel controlat de către autoritățile de mediu, dar încă n-am fost sancționat, pentru ceea ce se întâmplă cu malurile apelor de pe teritoriul municipiului. An de an, se fac eforturi să salubrizăm malurile râului Bistrița. Primăvara, timp de aproape de două luni, sunt curățați aproape 30 km de maluri, iar cantitățile de deșeuri sunt încă impresionante. Ce este în apă nici nu vă mai spun, acolo nu putem interveni, dar aproape de fiecare piatră este agățată o pungă sau o hârtie. Trebuie să acționăm pe două paliere: educare, informare și conștientizare respectiv eforturi integrate pentru curățarea apelor”.
Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, care nu a putut fi prezent la eveniment, a transmis un mesaj video. ”Strămoșii noștri aveau o altă relație cu apa, o tratau cu mai mult respect. Omul modern, atunci când rotește robinetul, poate crede că apa vine din perete. Oamenii poluează apele, deși ar trebui să le protejeze. În ultimele decenii, la nivel global, se manifestă o acută criză a apei cauzată nu doar de creșterea populației, ci și de schimbările climatice, producându-se fenomene extreme: inundații, secetă prelungită, deșertificare iar prețul pe care omenirea îl plătește nu este doar de natură economică, ci se cuantifică și în pierderi de vieți omenești. Identificarea unor soluții eficiente pentru a răspunde efectelor schimbărilor climatice trebuie să facă parte din eforturile noastre: revitalizarea zonelor umede, împăduriri, reîmpăduriri. Protecția mediului este un factor determinant în păstrarea calității resurselor de apă. Derulăm un proiect integrat dedicat controlului poluării cu nutrienți, care se adresează în principal comunităților din mediul rural, în valoare de peste 100 de milioane de euro. Lansăm o campanie națională de informare și conștientizare a fermierilor cu privire la poluarea de nutrienți din surse agricole”, a spus, printre altele, ministrul Apelor și Pădurilor.
Ioan Deneș a menționat că foarte important este și managementul apelor. ”România este afectată din ce în ce mai mult de fenomene extreme care produc pagube însemnate. Peste 110 milioane de euro au fost alocate anul acesta pentru lucrări în zonele afectate. 17 proiecte mari au fost selectate prin POIM, printre care și mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița”.
FIX TRANTA o intalnire de partid unde se vorbesc vorbe care se duc pe apa sambetei.Cum naiba sa fi credibil cand suntem judetul cu cele mai multe MHC-uri amplasate in albiile raurilor,vailor si paraielor din Romania,inclusiv in Arii Protejate (ex. Somesul Mare la Nasaud,autor primarul PSD).Judetul cu cele mai multe exploatari ilegale de balastru din locuri interzise,judetul unde mafia paduri a pus ministrul la paduri pe electricianul Denes.Judetul unde se arunca cele mai multe gunoaie pe malurile apelor ,datorita hotiei si excrocheriei cu operatorul de colectare a deseurilor.Sigur in final se mai bifeaza o,, sedinta importanta” care sa lasat cu un mare bairam pe bani nostri.
PAREREA MEA!
S-au adunat la aceasta conferinta politruci, un ministru habarnist,o fosta ministra care se plimba cu barca si asa zisele institutii care sunt departe de a cunoaste si a implementa legea. Aceste institutii cu sefi numiti de partide si cu doamne si domnisoare care sunt amante, sotii ,nepoate de politruci si stau la locuri caldute, cu totii sunteti foarte depasiti de situatiile limita in care se afla apele judetului si a tarii. V-o spune un om indreptatit care de 12 ani se plimba pe ape, face ecologizarri cu tam-tam sau de unul singur, si care a strans si bani pt. repopulari cu peste in doua randuri.Am depus zeci de petitii pe problemele cu balastierele. Este drept ca in doua cazuri de groaza si rusine lucrurile s-au indreptat. Ati invitat pe colegul meu de la ONG. GALL RURALIS ?Pe Cristian Tetcu care a prezentat fostului prewfect IOAN TINTEAN intr-o sedinta la Prefectura o aplicatie pe GPS a depozitelor de gunoaie necontrolate din tot judetul si in special de pe malurile raului. Spunea Prefectul atunci ca nu s-a asteptat la asa ceva si a recunoscut ca este un lucru in premiera. Acest CRISTIAN TETCU un impatimit al NATURII este un voluntar de clasa. S-a oferit sa dea sprijin si sa preieie datele institutiile abilitate. Credeti ca s-a miscat una din ele ? Nici vorba nu-i duce constiinta pe nici unul la asta. Nu au vrut sa se incurce cu noi pt. ca ar fi avut multa treaba. Dar sa nu uitati, noi verzii suntem voluntari, neplatiti in timp ce ei…..?Tovarasi; pariul cu apele si padurile este pierdut in tara noastra. Gata ! In 30 de ani toate aceste ministere v-ati batut joc de Romania si de MEDIUL ei natural. Generatiile care vin nu vor mai avea prea mult ce sa primeasca de la noi. O tara jacmanita si secatuita si golita de cetateni din cauza politicilor voastre lacome si neprietenoase cu nimeni.
Este ceea ce ar trebui să audă tovarășa Doina Teleorman dacă n-ar avea urechile betonate: „Tovarăși, pariul cu apele și pădurile este pierdut în țara noastră. Gata! În 30 de ani toate aceste ministere v-ați bătut joc de Romania și de MEDIUL ei natural. Generațiile care vin nu vor mai avea prea mult ce să primeasca de la noi. O țară jecmănită și secătuită și golită de cetațeni din cauza politicilor voastre lacome și neprietenoase cu nimeni.” Tovarășa nu vede, nu pricepe nici măcar Inspectorul pădurii!
Mai Nea Ion , FIX TRÂNTĂ sunt părerile tale. Dacă ai ceva concret de spus fii bărbat altfel mai taci ca ne-am saturat de părerile tale de om frustrat.
Când erai la butoane in PSD nu aveai atâtea păreri .
Eu nu pot ca să vă laud – dragnioții mă înspăimânt,
Toți citații ce vorbiră despre ape-s la pământ.
Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii,
Măști cu toate de renume din comedia minciunii.
Avem râu, avem și ram,
Amândouă-s de haram.
Se taie pădurile,
La ras, ca oglinda,
Drujbele cu miile
Au pornit colinda.
Nu se plantează puieți
Și-i ca-n bătătură.
Ah, de ce n-am 10 vieți
Să te plâng, natură?
Că vor veni ploile
Potop și, ca Noe,
Ne vor ține Doinele
Predici din canoe.
(Text adaptat)
Veniți după mine ai codrului fii,
Ministrul Pădurilor e bine să fii.
U-u-u! face lupul ce urlă pesemne,
Ori poate Scufița Roșie taie lemne,
Ori poate mistrețul și cu Hârjoabă,
Desfac porumbul boabă cu boabă.
U-u-u! suflă vântul și ploaia tirană
Iar spală pământul precum o rană.
Veniți după mine ai codrului fii,
Ministrul Pădurilor e bine să fii.
Tot ce e perfid și lacom, Teleormanul cu hoții,
Toți se scurseră aicea și formează dragnioții,
Încît fonfii și flecarii, codrinii și flaușații,
Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!
Bravo bistriteanului nostru pt, adevarul grait in strofe. Viata lunga poetului anonim care -i pisca pe politruci cu poezia umoristica insa foarte reala .Este o incantare sa citesti mici opere de arta scrise.
Daniel Suciu, Doina Pană
Doi pesedei sub pulpană.
Doina Pană, Daniel Suciu
Dau epocii Dragnea luciu.
Poze si multe vorbe . Care sunt rezultatele acestei întîlniri ? Concret …
Ion Creangă, pe când lucra în învățământ, mergea periodic la cercurile pedagogice. – Ei, cum a fost, Moș Creangă? îl întreba lumea. – Cum să fie? Un sfârâiac. Eu le-am spus, mai puneți și voi nod la ață că alfel nu gătați veci de cusut. E drept că șefii lui Creangă – că și ăia se pricepeau la toate – în loc să pună nod la ață l-au dat afară pe Creangă din școală. Atunci Creangă ce-a făcut? S-a apucat să vândă tutun exact în fața instituției care l-a destituit. Așa.
„– Ce-i sfârâiacul, moş Ioane? întrebarăm cu toţii de odată.
– Uite ce-i, începu Creangă. Zice că odată un ţigan, un fierar, trecând printr-un sat striga cât îl lua gura: – Potcovar, potcovar, meşter potcovar.
Un român auzindu-l strigând aşa, se-ndreptă spre ţigan cu o bucată de fier în mână. […]
– Mă, meştere, ştii să faci potcoave, mă?
– Cum să nu ştiu? […]
Când fierul s-a înroşit, îl pune pe nicovală şi dă-i cu ciocanul de săreau cât colo stele aprinse; – şi iar îl pune-n foc; şi iar îl bate; – şi cu cât îl înroşea şi-l bătea mai mult cu atât se subţia şi fierul tot mai tare.
Pe ţigan îl treceau toate năduşelile şi nu era chip să nemerească potcoavele. Într-un târziu fierul se subţiase atât că nici nu mai era de unde să iasă potcoave.
– Măi, românică, zise ţiganul, ştii una? Potcoave nu-ţi mai pot face! dar dacă vreai, din fierul ăsta, să-ţi fac un sfârâiac.
Românul plictisit:
– Da fă-mi un sfârâiac, mă, ţigane, numai să scap odată de tine.
Atunci ţiganul, vesel, vâră din nou fierul în foc; suflă cât poate din foi, suflă de fluieră foiul şi, când l-a scos, fierul era alb ca argintul, – şi ţiganul grăbit îl bagă în copaia cu apă ce era lângă dânsul. Sfâââr, făcu apa din copaie.
– Uite, mă, române, gata sfârâiacul.”
În țara unde zarafii
Sunt miniștri puși de mafii,
Ce știu ei despre pădure?
Cum s-o taie, cum s-o fure,
Au, au, au și auleu.
Bună seara,
La ora asta, la emisiunea România te iubesc – Marea defrișare – de pe canalul ProTv, aflăm că inginerul silvic Nanu de la Gada forestieră din Brașov a fost destituit de Ministrul Pădurilor, Ioan Deneș, după ce a denunțat neregurile din sistem. Vorba lui Codrin Ștefănescu, de la PSD: Când ești electrician CFR, poți. Vedeți și ce deranjată pare a fi Doina Pană de aplicația Inspectorul pădurii. Iar pe rahații ăștia, în loc să fie spânzurați, noi trebuie să-i și lăudăm.