CCR: Consilierii care au migrat la alte partide riscă să-şi piardă mandatele, primarii, în schimb, nu

Judecătorii au arătat că există două tipuri de situaţii. Pe de o parte, consilierii locali şi judeţeni sunt aleşi printr-un scrutin pe listele partidelor politice, în timp ce primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi în mod direct de cetăţeni, prin vot uninominal. Astfel, primarii şi preşedinţii de CJ nu ar fi constrânşi de Constituţie să nu îşi piardă pe perioada mandatului calitatea de membru al unui partid politic, aşa cum sunt cei aflaţi în prima situaţie.

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) arată, în motivarea deciziei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 55/2014, că suspendarea sancţiunilor prevăzute de lege pentru schimbarea partidelor politice de către aleşii locali, în timpul mandatului, este parţial neconstituţională.

În cazul consilierilor judeţeni şi locali, cei care au părăsit partidul pe listele cărora au fost aleşi, au încălcat prevederile Constituţiei, în sensul că CCR decisese cu altă ocazie că acest lucru este neconstituţional, iar ordonanţa 55 a reluat practic acest lucru ignorând decizia CCR.  Judecătorii CCR arată că consilierii sunt aleşi pe liste, din partea unui partid politic, iar o altă lege prevede deja că aceştia îşi pierd mandatul concomitent cu pierderea calităţii de membri ai partidului politic pe listele căruia au fost aleşi.

„(…) O soluţie legislativă contrară – care să nu condiţioneze încetarea mandatului de consilier local sau judeţean de pierderea calităţii de membru de partid sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă acesta a fost ales – putând fi acceptată doar în condiţiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleşi consilierii locali sau judeţeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de faţă, încălcarea art.147 alin. (4) din Constituţie”, arată motivarea CCR.

În cazul primarilor şi al preşedinţilor de consilii judeţene, situaţia este alta, pentru că ei sunt aleşi de cetăţeni în mod direct, prin vot uninominal. Pierderea mandatului nu derivă implicit din Constituţie, în cazul schimbării partidului politic, arată judecătorii CCR.

„În schimb, situaţia este distinctă în privinţa primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, cu privire la care scrutinul este unul uninominal, în sensul că motivarea Curţii a avut în vedere constituţionalitatea unui mod de pierdere a mandatului (demisia din partidul politic), fără a trage concluzia că legiuitorul nu ar putea elimina sau modifica această modalitate de pierdere a mandatului. Astfel, dacă la consilierii locali sau judeţeni încetarea mandatului ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales este o cerinţă implicită şi directă a art.8 alin.(2) din Constituţie, nu aceeaşi concluzie se poate trage în privinţa primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului în caz de demisie din partidul politic, o atare opţiune nederivând (datorită scrutinului uninominal prin care aceştia sunt aleşi), în mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constituţie”, precizează motivarea CCR.

CCR constată, în concluzie, că Parlamentul este cel care va trebui să respingă OUG 55/2014 ca fiind neconstituţională şi să vină cu o soluţie legislativă, pentru a stabili ce se întâmplă cu mandatele aleşilor locali care au migrat de la un partid politic la altul, pe timpul cât OUG 55 a fost în vigoare.

„Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanţa de urgenţă neconstituţională (…) şi să reglementeze, în acord cu art.115 alin.(8) din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 (respectiv între data de 2 septembrie 2014 şi data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I), pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale. În acest context, Curtea reaminteşte faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice şi trebuie aplicate, potrivit principiului constituţional al comportamentului loial (…), de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituţionalitate”, arată motivarea CCR.

OUG 55 promovată de Guvernul Victor Ponta înainte de alegerile prezidenţiale din 2014 a însemnat migrarea a câteva sute de aleşi locali către PSD.

În Bistriţa-Năsăud, partidul care a avut cel mai mult de pierdut de pe urma OUG 55 a fost vechiul PNL care a rămas fără toţi primarii.

Zece primari PDL au semnat adeziuni la PSD: Vasile Laba (Bistriţa Bârgăului), Florin Simionca (Budacu de Jos), Aurel Horea (Ilva Mică), Valer Avram (Măgura Ilvei), Ioan Strugari (Parva), Doru Crişan (Prundu Bârgăului), Ioan Sabo (Şanţ), Ioan Bob (Şintereag), Vlăduţ Purja (Târlişua), Dumitru Buşcoiu (Zagra).

Primarii comunelor Căianu Mic şi Telciu, Paul Ştir şi Sever Mureşan, aleşi din partea PP-DD respectiv PDL, au decis să rămână independenţi.

Nouă primari au trecut de la PNL la Partidul Naţional al Mediului (în curs de schimbare a numelui în Partidul Liberal Reformator): Traian Simionca (Livezile), Ioan Moniţa (Romuli), Eugen Benţa (Poiana Ilvei), Dumitru Bendean (Miceştii de Câmpie), Ioan Mate (Sânmihaiu de Câmpie), Ioan Cămărăşan (Silivaşu de Câmpie), Ioan Dedean (Şieuţ), Vasile Dologa (Tiha Bârgăului), Dumitru Tomşa (Urmeniş).

Au părăsit PDL pentru a se înscrie la PNM-PLR doi primari: Toma Someşan (Mărişelu) şi Gheorghe Bălăjan (Dumitra).

Consilieri judeţeni care au migrat: Dorin Popescu, Mircea Mereuţă, Mirela Cârcu (de la PNL la PNM-PLR), Vasile Negruşeri (de la PDL – independent), Ramona Bugnar, Ciprian Breşfelean (de la PP-DD – independenţi), Iulian Stroe (de la PC – independent).

Consilieri municipali: Gelu Muthi, Marius Armean (de la PNL la PNM-PLR), Kiss Laszlo (de la PP-DD la PSD), Florin Taloş (de la PP-DD – independent).

S-au înscris în alte partide numeroşi viceprimari şi consilieri locali ai primăriilor de comune.