Coşmar în Wonderland. Ce a găsit Asociaţia Bistriţa Civică pe Pârtia Cocoş

Asociaţia Bistriţa Civică a „inaugurat”, în mod ironic, pârtia de pe Dealul Cocoşului a cărei deschidere oficială ar fi trebuit să aibă loc în această perioadă conform unor informaţii vehiculate în spaţiul public. Preşedintele organizaţiei, Florin Chereji, alături de Silivan Crăciun, Remus Rus, profesorul Ştefan Sălăgean şi de Virgil Petruţiu au venit la pârtie echipaţi, cu schiuri şi săniuţe, însă cel mult puteau aluneca prin mocirlă.

Florin Chereji: „Am venit să inaugurăm pârtia fiindcă avem un filmuleţ. Era prietenul nostru Silivan Crăciun cu domnul Bâca, au mers să încerce pârtia, timp în care se făceau probe la telescaun. Domnul Tănase Dumitru era în telescaun şi de acolo le-a spus că inaugurarea va fi în 7 februarie. Ne-am prezentat dacă a zis operatorul. Am aflat ieri că au omologare pentru telescaun, dar, din păcate am constatat că nu e zăpadă. De trei ani de zile tot spunem că la clima de la noi o să fie un sezon de două-trei săptămâni pe iarnă şi, în rest, o să stea goală, cu cheltuieli foarte mari. Acum să te apuci să faci din nou zăpadă pe atâta suprafaţă costă foarte mult. Ce s-a făcut în partea jos a costat cel puţin 15.000 de lei dacă nu mai bine şi mă refer la curent, apă şi la plata prestatorului. Eu îl înţeleg că el nu aduce bani de acasă. El angajează nişte oameni pe care îi plăteşte în funcţie de muncă. La cum am văzut prognoza, de sâmbătă vine frig, dar nu ştim dacă este apă în lac pentru ca să facă zăpadă artificială. Şi aici e altă problemă: tunurile de zăpadă în patru zile golesc lacul, iar pompa care îl umple are nevoie de două săptămâni. E ceva de neimaginat. Un copil de clasa a VIII-a ar fi corelat mai bine problemele acestea. Am vorbit cu operatorul şi mi-a spus că, la capacitatea actuală are nevoie de două săptămâni pentru a face un strat, dar fără o bază de zăpadă naturală va fi foarte greu să fixeze zăpada pe noroi. Foarte greu va fi” .

Silivan Crăciun: „Cam două treimi din pârtie este bună, dar investiţia ca atare este, din punctul meu de vedere, fără nicio judecată şi fără niciun rezultat. Era suficient acolo unde era două treimi din înclinaţie să fi fost montat un teleschi. Este greu de operat o asemenea pârtie. Şi dacă ar fi la o înălţime de 1000-1500 de metri, avem exemplul pârtiei de la Tihuţa, rugineşte tot ce e montat pe ea. E mare păcat. Noi, într-adevăr, suntem mulţi îndrăgostiţi de schi, dar pentru comunitatea bistriţeană e o investiţie nerentabilă. Se puteau face alte lucruri cu aceşti bani. Anul acesta a fost o excepţie. Dacă mai avem 5-6 ani fără zăpadă, nu am făcut nimic. Această investiţie nu se va amortiza în veci. Nu are cum”.

Remus Rus: „Eu nu schiez, dar am venit să văd ce se întâmplă aici. E o risipă cruntă de bani, imensă. Nu cred că se va mai întâmpla ceva anul acesta, iar la anul nu ştim dacă vom mai avea o iarnă ca aceasta. Dacă eram în locul decidentului eu m-aş fi gândit la infrastructură în primul rând. Nu faci pârtie când oraşul tău e plin de gropi. Avem sensuri giratorii făcute în bătaie de joc. E un dezastru”.

Virgil Petruţiu: „Am venit să schiez. Nu prea am pe unde. La câţiva kilometri mai sus văd zăpadă, era de aşteptat ca la altitudinea asta să nu se poată schia. Iarna aceasta a fost una de excepţie, dar nu cred că mai prindem degrabă aşa o iarnă. Şi nici în asta nu s-a putut schia decât cel mult două luni. Ştiu multe pârtii în ţară, în Europa, în America, dar la altitudinea asta nicăieri nu s-au făcut pârtii. Poate doar în Norvegia. Oricum, în zona asta, la Paralela 45, în zona aceasta nu e nicio şansă să ai posibilitatea de a schia. Sunt dezamăgit că s-au cheltuit atât de mulţi bani. Contribui personal, dar şi cu firma cu mulţi bani la buget şi m-aş aştepta ca banii aceştia să fie gestionaţi cu mult mai multă responsabilitate”.

Ştefan Sălăgean: „Sunt dezamăgit pentru că, la cât s-a cheltuit aici, această investiţie nu e fiabilă la condiţiile meteo pe care le avem la noi. Dacă am avea  condiţii să stea zăpada cel puţin o sută de zile pe an, atunci investiţia ar merita să fie realizată. Trebuia găsit un loc într-o zonă mai înaltă în care zăpada să aibă mai mult de 30 de cm în timpul iernii. Aici doar cheltuieli vor fi tot mai mari fiindcă zăpada nu stă”.

După ce au urcat dealul pe jos să vadă cum arată lacul şi în ce stare e pârtia, membrii organizaţiei Bistriţa Civică au plecat, dezamăgiţi, convinţi că banii publici, adică 7 milioane de euro, s-au dus deja pe Apa Sâmbetei şi acesta e doar începutul.