”Creanga de aur” care, de Anul Nou, nu trebuie să lipsească din nicio casă

Simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, dar şi un semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, vâscul sau ”creanga de aur” nu trebuie să lipsească din casa nimănui în prag de Anul Nou.

Vâscul se agață de ușă în noaptea de Revelion sau în primele zile ale Anului Nou pentru noroc, protecție și prosperitatea familiei. În noaptea de Revelion, oamenii se sărută sub această plantă, gest care aduce fericire și armonie în relațiile lor.

Pentru că vâscul rămâne verde și iarna, vechii germani credeau că această plantă provine direct din cer. Celții au fost cei care au inițiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esență divină. În viziunea lor, cel mai prețios vâsc era cel crescut pe stejar pe care l-au denumit ”lacrima stejarului”.

În multe legende medievale se spune că vâscul era atât de mult venerat, încât dacă doi dușmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei încetau imediat dușmănia și se împăcau.

În tradiţia populară românească, vâscul se pune la uşi şi ferestre în noaptea Anului Nou pentru a aduce spor în casă şi să apere gospodăria de lucruri necurate, fiind totodată un simbol al ospitalităţii şi prieteniei. Deși fructele vâscului sunt toxice, ramurile tinere cu frunze se folosesc în scopuri terapeutice, iar unii specialiști cred că are proprietăți anti-cancer.

În Piața Decebal, o legătură de vâsc se vinde cu prețuri între 4 și 5 lei.