Iată ce scrie profesorul Ioan Seni pe Rețeaua literară despre această apariție editorială:
„Distinsa profesoară bistrițeană Cristina Rusu, absolventă a Facultății de Geografie a Universității ,,Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca ne surprinde plăcut prin cercetarea reușită în vederea elaborării cărții sale ,,Acasă la Dracula”, o carte în cae autoarea își testează aptitudinile de iscuțit investigator istoric într-un spațiu geografic real al județului nostru, folosindu-se atât de realitatea istorică, cât și de imaginația scriitorilor străini care nici măcar n-au pus pasul pe aceste meleaguri.
Autoarea este atrasă de imaginea României în lume, asociată cu imaginea fiorosului vampir Dracula, identificat adesea cu voievodul muntean Vlad Țepeș, care-și pedepsea răufăcătorii prin tragerea în țeapă, protejând în felul acesta moralitatea și dreptatea, necesare oricărui tip de societate. Pentru autoare este important și oportun să clarifice raportul dintre real și imaginar prin datele cron ologice și toponimele legate de domnia lui Vlad Țepeș și mai ales dacă acestea au atngere cu ținutul transilvan. Descoperim însă cu ușurință că ,,mitul vampirului” la noi s-a născut odată cu publicarea romanului ,,Dracula” al scriitorului irlandez Bram Stoker, roman a cărui acțiune se produce în petrece pe meleagurile județului Bistrița-Năsăud, în Pasul Bârgăului, unde vampirul își avea castelul. Tot în roman, apare și hotelul ,,Coroana de Aur” din Bistrița, loc de popas pentru personajul pitoresc al romanului, Jonathan Harker. Aceste enominalizări toponimice au îndreptățit autoritățile române să valorifice ,,mitul vampirului” pe plan turistic, la congrese internaționale, preferând însă castelul Bran, pe Valea Prahovei, unde afacerea turistică putea lua proporțiile dorite. Aspectul în sine era salutar pentru România, benefic pentru mediu de afaceri în turism, numai că, pentru a atrage turiștii străini, mai ales pe cei care cunoșteau și popularizau romanul lui Bram Stoker trebuiau respectate totuși toponimele reale nominalizate- Bistrița, Bârgău, Coroana de Aur, ceea ce autoritățile române n-au respectat, dar nici n-au interzis în ceea ce privește ținutul nostru….
Profesoara Cristina Rusu, entuziasmată de-a dreptul de performanțele regretatului Alexandru Misiuga în valorifiacrea mitului Dracula, îi face acestuia un binemeritat laudațio în cartea sa, în care putem descoperi toate eforturile maestrului pentru ca în județul nostru să ființeze brandul turistic Dracula: a citi romanul, s-a documentat, a făcut proiecte pentru implementarea acestora în ținutul nostru, un proiect al hotelului-castel ,,Dracula”, inaugurat în anul 1983 cu numele de ,,Tihuța”, rebotezat după Revoluție ,,Dracula”, situat la Piatra Fântânele pe Valea Bârgăului, la 45 km de Bistrița…. . La hotelul ,,Coroana de Aur” din Bistrița, baronul a amenajat salonul și barul ,,Jonathan Harker” în stilul turismului draculist, cu trofee cinegetice, picturi sau portrete adecvate, iluminat de epocă, draperii și tapițerii în negru și roșu -simboluri draculiste. Meritorie activitatea baronului Misiuga.membru fondator și de onoare al Societății ,,Dracula” din Londra și al Societății ,,Transilvania Dracula” cu sediul la București care prea repede s-a grăbit spre cele veșnice, înainte de a reuși o ecranizare a romanului ,,Dracula” pe plaiuri bistrițene și un parc cu tematică draculistă la Bistrița sau pe Bârgău, idei pentru care merită să te bați si astăzi și mâine, în favoarea turismului românesc.
Prof. Ioan Seni, președinte al Despărțământului ASTRA Năsăud
Sursa informațiilor este http://reteaualiterara.ro
Adaugă comentariu