Cum arată Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” în anul în care a primit 130.000 de lei de la buget? Tot aşa!

Consiliul Local a aprobat în şedinţa din luna iunie următoarele sume pentru biserici: Parohia Ortodoxă ”Sf. Ioan Botezătorul” (preot paroh Ioan Bujor) – 70.000 de lei, Parohia Ortodoxă ”Sf. Gheorghe” (Calea Moldovei, preot paroh Arghir Vlaşin) – 70.000 de lei, Comunitatea Evreilor Bistriţa-Năsăud-Cultul Mozaic/Societatea de Concerte Bistriţa (str. Gen. Grigore Bălan) – 45.000 de lei, Biserica Greco-Catolică ”Buna Vestire” Bistriţa (str. Gării, preot paroh Ioan Vasile Frişan) – 45.000 de lei, Biserica Penticostală ”Sf. Treime” (str. Trandafirilor, pastor Viorel Deac) – 30.000 de lei, Parohia Ortodoxă ”Tuturor Sfinţilor” (Subcetate, preot paroh Viorel Creţa) – 20.000 de lei, Biserica Creştină Baptistă Maghiară Bistriţa (preot paroh Kelemen Sandor) – 20.000 de lei.

Însă, aleşii locali nu s-au oprit aici cu generozitatea. Sub pretextul că două biserici, Parohia Ortodoxă ”Sf. Ioan Botezătorul” (preot paroh Ioan Bujor) şi Parohia Ortodoxă ”Sf. Gheorghe” (Calea Moldovei, preot paroh Arghir Vlaşin) nu au acoperiş, le-au mai alocat, în şedinţa din iulie, la insistenţele democrat-liberalului Gheorghe Tuţă, câte 60.000 de lei fiecăreia aşa cum Timp Online a scris AICI.

În timp ce majoritatea bisericilor care au primit bani puţini i-au cheltuit deja – fiindcă erau lucrări urgente care nu mai puteau aştepta, şi oricum, vine iarna – lucrurile stau puţin altfel în privinţa celor care au primit mai mult, deşi, la aşa urgenţă şi alocări substanţiale, ai fi zis că de a doua zi, se va lucra zi şi noapte. La Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” de lângă Registrul Comerţului, pe care am vizitat-o duminică, nu se vede nicio schimbare majoră la două luni de la luarea celor două decizii intens contestate de societatea civilă. Aşa cum se ştie, oamenii invocă necesitatea alocării cu prioritate a banilor către obiective de interes public: străzi, şcoli, spitale.

E nevoie şi de biserici, recunoaşte toată lumea, însă, la Bistriţa s-a depăşit cu mult limita bunului simţ atunci când s-au autorizat diverse construcţii megalomanice. Cu siguranţă că una dintre ele este Biserica Sfântul Ioan Botezătorul de pe strada Mărăşeşti, un exemplu de “aşa nu se face” în materie de urbanism. Construcţia, mult prea grandioasă pentru un spaţiu atât de strâmt, e departe de finalizare poate şi pentru că preotul Ioan Bujor a avut grijă să ceară, “la pachet” bani pentru biserică şi casa parohială. În plus, în zonă e o criză evidentă de locuri de parcare – în vecinătate fiind Registrul Comerţului şi Garda de Mediu, aşa încât urbaniştii oraşului nu ar fi trebuit să dea dovadă de atât de multă indulgenţă autorizând o asemenea clădire imensă între blocuri.

Duminică, foarte puţini oameni erau la slujbă, dovadă că se putea construi o biserică adecvată nevoilor unui cartier şi aşa destul de înghesuit. Ce-i drept, nici la casa parohială nu s-a mai lucrat în exterior (biserica şi casa preotului fiind făcute „la pachet”). În schimb, ne-au sărit în ochi trei maşini cu acelaşi număr, dintre care un Audi parcat în curte, iar un Mercedes şi un BMW afară, aproape lipite de biserică, dovadă că nu se lucrează în zona respectivă şi nu există riscul ca maşinile să fie stropite cu var sau cu alte materiale de construcţii.