Fructele produse de prunul transgenic ”Honey Sweet”, obținut după 25 de ani de muncă de cercetătorii din Bistrița în colaborare cu cei francezi și americani, sunt mari și cărnoase, dar nu pot fi consumate întrucât există o interdicție în acest sens din partea Comisiei Europene, potrivit Ioan Zagrai, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița.
Prunul transgenic (modificat genetic) este studiat de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa în colaborare cu cercetători din Franţa şi SUA. Soiul se numește ”Honey Sweet” şi are o rezistenţă foarte ridicată la virusul Plum-pox, cel mai mare dăunător din livezile din Europa şi mai toată lumea. Motivul pentru care acesta a fost creat a fost tocmai dorinţa de a lupta cu acest virus care face ravagii în livezi, putând să compromită chiar şi 100% din producţie, mai ales când vine vorba despre soiurile sensibile. Odată infectate cu Plum-pox, prunele nu mai sunt bune pentru consum.
Soiul ”Honey Sweet”, care a fost aprobat pentru cultivare în SUA din 2010, a fost creat pe un principiu asemănător cu vaccinarea umană. Practic, se inserează în genomul plantei un fragment de ADN din virusul Plum-pox, iar sistemul imunitar al plantei recunoaşte orice infecţie cu acest virus şi îl distruge. Deocamdată însă Comisia Europeană însă nu și-a dat acordul pentru cultivarea soiului pe continent întrucât sunt încă temeri că prunul modificat genetic va afecta biodiversitatea.
Cercetătorii din Bistrița au venit însă cu o soluție la această problemă, pentru care au fost felicitați de americani, anume crearea de hibrizi androsterili, ceea ce înseamnă că polenul e nefuncțional sau nu există polen.
”Polenul de la prunul transgenic poate ajunge pe cel convențional, însă transgenele se vor găsi doar la nivelul embrionului, ori fructele fie consumate în stare proaspătă, fie sub formă de compot sau gem, se consumă fără sâmbure. Nu știu pe cineva să mănânce sâmburi, iar prunul, în practica pomicolă, nu se înmulțește prin sâmburi, ci vegetativ. Apoi, în cazul în care ar rezulta puieți accidental când unele fructe cad pe sol, în livadă ei sunt eliminați prin tăiere sau erbicidare, iar dacă ar fi utilizați ca portaltoi, ele nu produc fructe. Acel risc despre care se vorbește referitor la coexistență nu este înlăturat, dar este mai mult decât neglijabil. Dar vrem totuși să înlăturăm orice discuții referitoare la coexistență, motiv pentru care venim cu o abordare nouă la nivel mondial, pe care noi am propus-o SUA – și sunt foarte încântați de propunere – respectiv să utilizăm acest mecanism de rezistență într-un program de ameliorare. Utilizăm prunul trangenic Honey Sweet prin scheme ciclice de hibridare și vizăm obținerea unor hibrizi androsterili (ceea ce înseamnă că polenul e nefuncțional sau nu există polen) rezistenți la Plum-pox. Izolarea pentru minimizarea răspândirii polenului nu mai reprezintă o problemă pe care ar putea să o ridice UE. Astfel se evită orice controversă legată de coexistență. (…) Lucrăm deja de câțiva ani la asta și am înființat primul lot experimental cu hibrizi androsterili derivați din soiul Honey Sweet. Încă din anul 2 am avut câteva fructe, iar anul acesta ne așteptam să vedem o diversitate de fructe, dar norocul nu a fost de partea noastră fiindcă a lovit gheața, lotul nefiind protejat antigrindină. Au fost foarte puține fructe care nu au fost lovite de grindină, dar sunt fructe mari, cu sâmbure detașabil de pulpă, calitatea fructelor e foarte bună, vom vedea și productivitatea”, a spus dr. Ioan Zagrai la un workshop, găzduit de Stațiunea Bistrița.
De ce este nevoie de prunul transgenic?
”Deoarece este o specie pomicolă dominantă în România și de aici importanța sa economică foarte ridicată, însă, pe de altă parte, există pierderi masive cauzate de agenții patogenici virali, iar de departe virusul Plum-pox este principalul factor limitativ pentru profitabilitatea prunului. Problema Plum-pox este la nivel mondial, el fiind răspând peste tot, mai puțin în Australia, astfel încât a devenit pandemic. În managementul integrat pentru limitarea impactului virusului Plum-pox, un pilon deosebit de important este reprezentat de ameliorarea genetică, respectiv soiuri și portaltoi cu rezistență la virusul Plum-pox. De ce ameliorare genetică cu prioritate? Pentru că nu există tratament curativ pentru combaterea virusului în livadă. Prunii infectați reprezintă un focar permanent pentru pomii sănătoși din jur, iar metodele stricte de eradicare au dovedit o eficiență extrem de redusă în țările endemice precum România, motiv pentru care se impun cercetări active pentru controlul acestei boli cu interes major pentru obținerea unor soiuri rezistente ca modalitate eficientă de luptă împotriva acestui virus în condiții endemice”, a spus directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, dr. Ioan Zagrai.
Potrivit acestuia, ameliorarea convențională se face de peste un secol, însă rezultatele sunt destul de modeste și au condus cel mai adesea la obținerea unor soiuri tolerante care, pentru fermieri, aparent sunt salvatoare fiindcă impactul economic este redus, dar replicarea virusului se realizează în mod similar cu soiurile sensibile.
Prunul transgenic, denumit ”Honey Sweet”, obținut de cercetătorii din Bistrița în colaborare cu un institut din Bordeaux (Franţa) şi cu specialişti din SUA, are însă rezistență la virusul Plum-pox întrucât o porțiune din virus a fost transferat în genomul prunului și de aici acel tip de rezistență. Acest mecanism acționează ca și un vaccin, dar, spre deosebire de vaccin, el durează pe toată durata de viață a pomului și poate fi transmisă și la descendenți.
Sunt 25 de ani de cercetări cu prunul ”Honey Sweet” în România, mai precis la Stațiunea Bistrița, în colaborare cu Franța și SUA, care au arătat că acest prun prezintă cel mai înalt nivel de rezistență la Plum-pox, biosiguranță – fiind efectuate studii în acest sens că nu prezintă riscuri pentru mediu și sănătatea oamenilor – și are un potențial productiv și calitativ ridicat, astfel că se încadrează și în grupa de performanță agronomică.
Cum sunt prunele transgenice
”Fructele prunului trangenic au o greutate de circa 60 de grame, o formă regulată, sâmburele este mic dacă ne raportăm la ponderea lui în greutatea fructului, undeva la 3-3,5 sau 4%, culoarea este albastru violet, o culoarea atractivă, iar pulpa fermă și suculentă, deci are toate ingredientele pentru un fruct de calitate ridicată. Prunul a fost analizat de trei agenții ale SUA care au considerat că e substanțial echivalent cu prunul convențional și prezintă siguranță pentru mediu și sănătatea oamenilor, motive pentru care a fost autorizat pentru cultivare și consum în SUA încă din 2010. Provocarea rămâne cultivarea lui în țările UE puternic afectate de virusul Plum-pox. Fiind o plantă transgenică, la nivelul UE se pun multe întrebări, trebuie realizate dosare, motiv pentru care a fost înființată o asociație internațională nonprofit în 2019. Sunt și eu membru fondator, chiar conduc această asociație, ne mișcăm foarte timid, dosarul e foarte stufos și nu am reușit să-l finalizăm, dar sperăm că vom reuși în următorii ani să-l depunem la Comisia Europeană să vedem ce se întâmplă.
”Prunul trangenic Honey Sweet nu este doar protejat împotriva infecțiilor naturale cu Plam-pox, ci are și atributul unui soi productiv, cu fructe de calitate, ceea ce îl recomandă pentru producția comercială, iar testele de câmp au demonstrat efectul neutral al acestuia asupra mediului, fiind chiar prietenos cu mediul pentru că nu este nevoie să fie dat cu atât de mult insecticid, iar eventualele probleme de coexistență pot fi înlăturate prin obținerea unor soiuri transgenice sterile, iar în acest sens lucrăm și sperăm că, în câțiva ani, vom putea patenta cel puțin 3-4 soiuri androsterile împreună cu specialiștii din SUA, astfel încât să nu mai existe controversele legate de coexistență”, a completat dr. Ioan Zagrai.
Cum stau lucrurile în UE
Importurile masive de soia modificată genetic este și unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a decis modificarea legislației, astfel încât să permită fermierilor să folosească organisme editate genetic.
Plantele editate genetic, prin așa-numitele Noi Tehnici Genomice (NTG) sunt însă diferite de organismele modificate genetic(GMO), care rămân în continuare interzise.
Editarea genetică se folosește de tehnici de ameliorare moleculară care pot modifica de cel mult 20 de ori materialul genetic al unei plante, dar fără a “importa” gene de la altele.
“Avem de-a face cu o oarecare ipocrizie la nivelul Uniunii Europene și a celor care contestă această chestiune. Pentru că Uniunea Europeană, în momentul de față, își asigură necesarul de furaje proteice în proporție de 98% din Argentina, de unde avem organisme modificate genetic. Toată soia care vine în Uniunea Europeană este modificată genetic. (…) De aceea suntem într-o oarecare doză de ipocrizie, pentru că, iată, noi nu permitem să se folosească (în UE) niște soiuri modificate genetic, dar le importăm cu grație din afara Uniunii Europene. Pentru că, pur și simplu, noi n-am putea să dezvoltăm sectorul agricol – sectorul zootehnic, în special. Nu poți să faci lapte, carne, ouă ș.a.m.d. fără furajele proteice, unde Uniunea Europeană este deficitară”, a spus europarlamentarul Daniel Buda pentru Știrile Protv. .
Fiecare animal , pasăre , insecta își are rolul ei în natură.
Chinezii au stârpit vrăbiile, pentru ca le mâncau culturile de cereale, – rezultatul s-au înmulțit lăcustele și insectele și le-au mâncat cerealele.
Alții au împușcat vulpile, – rezultatul s-au înmulțit șoarecii și șobolanii.
Faci prune modificate genetic și virușii se pun pe merele, perele, prunele, cireșele vecinului …..care nu sunt modificate genetic.
Și-atunci ce facem? Le modificăm și pe alea genetic?
Plum pox afecteaza numai samburoasele nicidecum merele si perele vecinului. Si daca prunii vecinului nu sunt rezistenti la virus probabil sunt infectati deja inainte sa fuga de pe cei modificati genetic.