Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, susține că nu ar refuza o invitație de a se întâlni cu premierul Ludovic Orban – care vine duminică la Bistrița – ca să discute împreună cu șeful Guvernului problemele cetățenilor din județul Bistrița-Năsăud, printre care se numără și nevoia unui drum de mare viteză care să ne lege de Cluj-Napoca și de vestul țării.
”Premierului i-aș spune că ar trebui să stea de vorbă cu aleșii locali să discute noul plan de reziliență, despre cele 80 de miliarde, anunțate cu surle și trâmbițe peste tot. Din 2007, noi nu am reușit la performanța de a atrage integral fondurile de la UE. Cred că Președintele României în primul rând, premierul în al doilea rând, partidele parlamentare în al treilea rând ar trebui să se așeze la masă și să stabilească responsabilități foarte clare. Ar trebui să invite structuri asociative: asociația primarilor de comune, de orașe, de municipii și președinții de consilii județene și să ne spună să le prezentăm în trei luni strategiile de dezvoltare a UAT-urilor, pe urmă specialiștii să le integreze. Degeaba dăm miliarde pe Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) la Ministerul Transporturilor care nu reușește să atragă nici 5% din fonduri”, a spus Radu Moldovan.
Președintele CJ a recunoscut că nici guvernele PSD nu au făcut vreodată lucrul acesta. ”Vorbesc de toate guvernele post-decembriste, în special cele de după 2007. Ar trebui să învățăm din greșelile trecutului. Ar trebui să spună: pentru infrastructura de drumuri județene aveți n miliarde de euro consiliile județene. Trebuie să veniți cu proiecte justificate”, a spus el.
Radu Moldovan a mai adăugat: ”Eu, în nebunia mea, cred că ADR Nord-Vest ar gestiona de o sută de ori mai bine construcția de drumuri expres de mare viteză în regiunea de nord-vest decât cloaca aia de la Ministerul Transporturilor care nu face nimic. Uitați-vă la cifrele de pe POIM. Indiferent de ministru, cloaca e tot acolo. Azi e un ministru, mâine e altul, poimâine e altul, ei sunt tot acolo. Nu pot gestina agențiile și consiliile județene autostrăzile, dar cel puțin pe zona de infrastructură medie să fie descentralizate lucrurile. Să rămână la CNAIR autostrăzile, dar să ne dea banii nouă, nu mie la CJ, să-i pună în ADR-uri, să ne asociem noi, județele, cum am mai făcut-o de atâtea ori, pentru că suntem aici, suntem interesați și vă dau în scris că nu ar rămâne un cent necheltuit. Așa cum din POR și din PNDR nu rămâne niciun cent din fondurile alocate, ar trebui să învățăm din lucrurile acestea și să le facem. O să ne trezim poate peste 5 ani că nu am luat nici banii ăștia (80 de miliarde de euro -n.r.)”.
El a reamintit că în Masterplanul de transport s-a discutat despre un drum expres Bistrița-Dej care să se intersecteze cu alt drum Halmeu-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Autostrada Transilvania, iar guvernarea PSD a fost de acord anul trecut să finanțeze un studiu de fezabilitate.
”În urma discuțiilor făcute în iunie-iulie 2019, aici la Bistrița, cu ministrul Transporturilor, seara l-a anunțat pe directorul CNAIR care a ajuns dimineața aici cu directorul DRDP Cluj și am stat de vorbă. Eu le-am spus că e mai puțin important dacă îl numim drum expres sau Autostrada Nordului, pe mine mă interesează ca circulația să fie scoasă din localități, iar oamenii care merg spre Cluj sau spre vest să poată merge pe o șosea cu două benzi. Am făcut un lucru verificabil. Studiul de fezabilitate la varianta ocolitoare a municipiului Bistrița și Autostrada Nordului au primit finanțare la rectificarea din august 2019. Asta am făcut eu cu ministrul Transporturilor. Onor cei de pe Dreapta, la bugetul pe 2020 – singurul care nu a fost dezbătut în Parlament – au scos toate finanțările pentru toate aceste studii. Aș vrea să-l întrebați pe domnul prim-ministru ce face cu centura ocolitoare a municipiului Bistrița și cu această Autostradăa Nordului sau drum expres? Noi am cerut studii de fezabiliutate fiindcă știam că urmează un nou excercițiu financiar: ai documentații, ai ce depune la Comisie și la UE să ceri bani. S-a transformat acel drum expres în Autostrada Nordului Halmeu-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei- Suceava ceea ce era foarte important și pentru Bucovina. Pe Valea Bârgăului se circulă bară la bară și nu exista altă soluție să scoți traficul din localități”, a mai spus Radu Moldovan.
Dacă sunteți capabili atunci faceți odată varianta ocolitoare Bistrița pe lângă Monari-Jelna și scoateți din PUG Bistrița idioțenia de lărgire și extindere a străzilor de pe fosta centură adică a străzilor Calea Clujului, Drumul Cetății și Simion Mândrescu.
https://www.metacafe.com/watch/12113873/ostrich-from-bistrita/
Nici PNL-nu sunt mai capabili nu sunt în stare să facă centura Jelna-Monariu numai gura este de ei fapte 0.
Nu uita de căile ferate. Trebe modernizate să meargă cu 160 km pe oră
Cacă…te frate române cac…te fără rusâne pe căile ferate române!
Desfințați calea ferată spre Bistrița Bârgăului faceți centură și magistrala de gaz,linia respectivă mergea până la Dornișoara și a-ți făcut și legătura cu moldova,e așa de greu?
Radu Moldovan face pe prostul când spune că ADR Nord-Vest ar gestiona de o sută de ori mai bine construcția de drumuri expres de mare viteză în regiunea de nord-vest decât „cloaca” de la Ministerul Transporturilor care nu face nimic.
In primul rând, „cloaca” de la Ministerul Transporturilor a fost condusă ani la rând de diversi PSD-isti, când Răducu nu a avut curajul să mârâie, dimpotrivă (vezi: https://timponline.ro/calatoria-trenul-ruta-ilva-mica-rodna-veche-jumatate-pretul-fata-autobuze/).
In al doilea rând, in actualul sistem ultracentralizat din punct de vedere administrativ-teritorial din România, Agentiile de Dezvoltare Regională (ADR), nu au competente de a gestiona direct construcția de autostrăzi si drumuri expres. Centralizarea excesivă împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene, iar solutia este regionalizarea, care crează o compatibilizare cu cerintele Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decât dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiind dependetă de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu.
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene.
Prin urmare, regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Răducu vorbeste acum de nevoia de reformă dar uită că după alegerile parlamentare din 2012, câstigate cu o majoritate de 65% de Uniunea Social- Liberală (PSD+PNL), Guvernul Ponta nu a avut curajul să vină cu o reforma administrativă profundă, din cauza opozitiei „baronilor locali”.
Vezi: Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=MLutG84S4Yk