Prof. univ. dr. Călin Emilian Hinţea, decanul Facultatii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB, a declarat pentru Timp Online, că funcţia de city manager, relativ nouă în administraţia publică din România, e utilizată în mod diferit de primari, întrucât mulţi dintre ei nu au înţeles la ce foloseşte.
„Lucrurile au început mai greu. În momentul acesta, din câte ştiu eu, sunt circa 300 de city manageri în România. Unii primari au înţeles mai repede decât alţii ce avantaje prezintă funcţia de city manager. În condiţiile în care vrei să faci doar o funcţie simbolică, atunci ea rămâne o funcţie simbolică. Dacă primarul îi oferă city managerului posibilitatea de a exercita funcţia cu adevărat, şi în măsura în care sunt aleşi oameni cu capacităţi manageriale cu şi cu pregătire, am văzut rezultate surprinzătoare în anumite comunităţi”, a spus Hinţea.
Potrivit decanului, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB Cluj a purtat discuţii cu asociaţia city managerilor care este interesată de programe de perfecţionare pentru membrii săi. „Vom conlucra pentru ca să avem de acolo o grupă care va urma un program postuniversitar, dânşii semând deja un protocol de colaborare cu asociaţia city managerilor americani, cu care colaborăm şi noi”, a adăugat Hinţea.
City manager este denumirea unei funcţii întâlnite în legislaţia de sorginte anglo-saxonă. La noi se numeşte administrator public. În Legea 215/2001 – Legea Administraţiei Publice Locale, se reglementează locul, rolul şi atribuţiile administratorului public, atât la nivel local, cât şi la cel judeţean.
Potrivit art. 112. – (1) La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate. (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. (4) Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite“.
Aşadar legea este extrem de permisivă. Primarul poate propune spre aprobare de către consiliul local. Pe scurt, legea nu impune crearea unei astfel de funcţii, decizia rămânând la latitudinea primarului, dar cu aprobarea consiliului local.
Ocuparea postului se face pe bază de concurs, iar exercitarea atribuţiilor se face pe baza unui contract de management. Oricum, sunt atribuţii de coordonare şi nu de conducere, acest atribut fiind rezervat primarului, prin art. 61 alin (5): “Primarul conduce serviciile publice locale”.
La nivel judeţean, prima funcţie de administrator public a fost înfiinţată de Liviu Rusu pentru Vasile Negruşeri, preşedintele Radu Moldovan alegându-l pe Florin Moldovan să o îndeplinească. Primăria Bistriţa abia de anul acesta are city manager în persoana Ceciliei Pungovschi deloc vizibilă din această postură.
Nu spune Hintea rau…in contextul in care sunt alesi in functii publice toti incomptetentii e nevoie de ajutor. Problema apare atunci cand si city managerii nu sunt alesi pe principiul meritocratiei.
… unde nema putirinta, geaba chichirez galceava.
Oricate cursuri de supraperfectionare vor urma oamenii din administratia bistriteana, oricate diplome numa’ bune de agatat pe pereti or obtine, de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere. Jaba a spune doamna profesor Macarie despre management performant, or le-a da domn profesor Hintea mura in gura sute de exemple, ca ai nostri is ca brazi – inalti, s-atat! Pana sa ia din experienta mericanilor, mai bine s-ar duce prin imprejurimi, pe la Baia Mare, pe la TG. Mures, Brasov, Cluj, sa vada ce si cum, poate s-o lipi ceva de ei, si n-or ramane incremeniti in tot felul de proiecte fantasmagorice, de aruncat banii in pungi de partid, fara fund, cu beneficiu cu minus in fata pentru comunitatea pe care se bat cu pumnu’n piept c-o reprezinta.
Io inclin sa cred, din ce in ce mai mult, ca nu scolile inalte ii pot pune pe treaba, ci bunul simt.